Anul acesta, mai mult ca oricând, am simțit nevoia timpului de calitate… în singurătate. O carte citită pe banca unui parc, un apus privit fără să-i fac poze pentru Instagram.
Weekendul ce tocmai a trecut nu am găsit, însă, aleea aceea care să-mi ofere liniștea unei plimbări de seară sau locul unde să pot petrece timpul fără să trebuiască să consum ceva. Parcul Sub Arini este aglomerat, iar acum a găzduit și concerte. Centrul a fost atât de plin, încât nicio bancă nu am găsit neocupată.
Așa că merită să ne punem o întrebare: avem unde merge în Sibiu atunci când nu vrem să cumpărăm nimic?
Unde putem petrece două ore fără să ni se ceară un bilet sau o rezervare? Unde putem citi o carte, privi oamenii, sta de vorbă cu un prieten sau pur și simplu să ne lăsăm gândurile să curgă?
Iubesc faptul că Sibiul este în agitație. Evenimentele sunt sufletul orașului, dar poate că un oraș bun nu este doar cel care oferă multe lucruri de făcut, ci și cel care îți permite să nu faci nimic. Un oraș care îți oferă spații. O piațetă, o bancă la umbră, o alee liniștită, un colț din care să privești viața fără să simți că trebuie să participi permanent la ea.
Adevăratul lux al vremurilor noastre nu mai este accesul la experiențe. Adevăratul lux este liniștea. Posibilitatea de a încetini. Dreptul de a exista într-un spațiu fără să produci, să cumperi, să postezi sau să demonstrezi ceva.
Sibiul trebuie să înțeleagă că e nevoie și de libertatea de a nu face nimic. Un loc în care oamenii se simt bine și atunci când nu au un program. Un oraș care înțelege că timpul liber nu înseamnă doar divertisment, ci și răgaz.
Iar într-o lume grăbită, aceasta ar putea fi una dintre cele mai valoroase forme de confort urban.
