Nu mai există gastronomii mici
La momentul la care scriam acest text, Campionatul European de Fotbal încă nu începuse. După amicale, povestea cu nu mai există echipe mici se dovedise, iarăși, un clișeu nerealist. Noi suntem una dintre acele echipe, chiar dacă sperăm la o supriză la Euro.
Cumva, tot așa e și cu gastronomia. Geografic, suntem în sud-estul Europei Centrale. Mai precis: pe undeva pe hartă. Nu suntem nici ai sudului (alături de Grecia), nici centrali (la masă cu Austria), ci mai mult ai Estului.
Scriu asta pentru că eu cred în umbrele mai mari care ne adăpostesc de burgeri și pizza.
Estul e una dintre ele, dar fie vine cu o percepție prea largă (Rusia e în Est), fie cu realitatea geografică (Azerbaidjanul este în Estul Europei, chiar Sud-Est) fie vine cu una care suferă la nivel de imagine (Estul Europei, măcar de s-ar fi vorbit mai mult de Europa Răsăriteană). Europa de Est sau de Sud-Est nu a promovat un mesaj comun, nu a creionat o identitate.
Totul e în ceață și nesigur.
O altă umbrelă e cea a balcanismului, care e și mai coerent la nivel de percepție globală și mai intrigant decât Europa de Est.
Poate ne e mai ușor să ne alipim trendului decât să încercăm să construim unul.
De exemplu, în ceea ce privește Bucureștiul, din punct de vedere culinar, suntem mult mai balcanici decât arată geografia, chiar dacă micii, sarmalele sau ciorba de burtă sunt ușor diferite față de variantelor lor de la sud de Dunăre.
Dar ce faci cu restul țării, cu Ardealul ori Bucovina care, probabil că în caz de referendum, s-ar asocia cu Europa Centrală, nicidecum cu, de exemplu, fosta Iugoslavie. Și pe bună dreptate.
Ar rămâne ca opțiune barba noastră. Să ne diferențiem de toți ceilalți vecini și să devenim, culinar, seducători.
E posibil, chiar și probabil să avem cu ce, doar că nu vreau să cad în capcana unui discurs populist, ultranaționalist.
Mai mult decât atât, sunt sigur că la nivel central și local, administrațiile se vor arăta dezinteresate de promovarea României, la fel ca până acum. Nu cred că vreun partid sau alianță aflată la putere ar miza pe un proiect de țară turistică prin care să putem face diferența.
Dar, oare, am reuși să ne tranformăm prin investiții și metode de PR gastronomia într-un Graal culinar, într-o Europă mai puțin descoperită și care are multe de oferit?
Să nu uităm că România este a VIII-a țară ca suprafață din Uniunea Europeană și cea mai mare din Sud-Est, iar Bucureștiul, ca număr de locuitori, principala metropolă a zonei.
Și, totuși, în ciuda acestor statistici, din punct de vedere turistic, suntem insignifianți. Am putea să ne creăm propriul brand sau ar fi bine să ne asociem, transfrontalier cu vecinii pentru un efort comun, regional.
Și dacă alegem ultima variantă, cu care dintre vecini? Și nu, gluma cu Marea Neagră nu funcționează acum.
Text de COSMIN DRAGOMIR | PE GUSTUL NOSTRU
