Când ne gândim la preparate vegane, probabil că primele care ne vin în minte sunt salatele, legumele la grătar sau burgerii vegetali. În realitate, bucătăriile din diferite colțuri ale lumii au dezvoltat de-a lungul timpului rețete care nu au nevoie de carne, lapte sau ouă pentru a avea un gust bun.
În Algeria, de exemplu, găsim mahjouba, o specialitate care seamănă cu o lipie, dar cu o umplutură aromată de roșii și ceapă. Aluatul este pregătit din griș, iar după ce este întins foarte fin, se umple cu legumele gătite și se împăturește înainte de a ajunge pe plită. Pentru aceia dintre noi care își doresc mai multă consistență de la un preparat, aflați că unele rețete includ și orezul fiert pe lista de ingrediente. Acest preparat se servește adesea cu harissa, un sos picant din ardei iute, ardei gras, usturoi, turmeric și coriandru.
Dacă ne dorim să încercăm o combinație (ne)obișnuită, în care fructele și nucile se întâlnesc cu ingredientele sărate, merită să punem pe listă zeytoon parvardeh, un aperitiv din provincia Gilan, aflată în nordul Iranului. Preparatul are la bază măsline verzi, amestecate cu nuci măcinate, usturoi, ierburi aromatice și melasă de rodie. Amestecul este lăsat la rece înainte de servire, pentru ca aromele să se combine, și este adesea servit la masă alături de pâine. Deși ingredientele sunt familiare, asocierea lor poate fi surprinzătoare pentru cei care nu au încercat bucătăria iraniană.
Pentru amatorii de vinete, merită încercat badrijani, din Georgia. Acesta este pregătit din felii de vinete prăjite, peste care se întinde o pastă de nuci, usturoi și coriandru proaspăt. Feliile sunt apoi rulate, iar la final preparatul este decorat cu semințe de rodie. Rezultatul îmbină textura moale a vinetelor cu consistența cremoasă a nucilor și cu gustul ușor acrișor al rodiei. Badrijani este servit, de regulă, ca aperitiv, alături de alte preparate georgiene și poate fi o combinație (ne)obișnuită pentru cei care folosesc vinetele mai degrabă în salate sau în mâncăruri gătite.
Și pentru că tot am amintit mâncărurile gătite cu vinete, cei care vor să încerce ceva nou, pot alege maghmour, o mâncare libaneză de vinete, roșii și năut, condimentată cu usturoi și mirodenii. Preparatul este asemănător unei tocane consistente, în care vinetele capătă o textură moale, iar năutul contribuie la consistență. Maghmour mai este numit și musaca libaneză, însă, spre deosebire de variantele pe care le întâlnim în alte bucătării, acesta poate fi pregătit fără carne, ouă sau lactate. Roșiile și condimentele formează un sos bogat, care leagă toate ingredientele, iar preparatul poate fi servit atât cald, cât și rece.
Pentru cei ce preferă supele în acest sezon, lablabi este o supă de năut condimentată ce provine din Tunisia. Rețeta tradițională pornește de la năut fiert, peste care se adaugă un amestec de usturoi, chimion, harissa și ulei de măsline. Un element interesant este pâinea ruptă în bucăți și pusă direct în bol, peste care se toarnă supa fierbinte, astfel încât aceasta să se înmoaie și să absoarbă aromele condimentelor. În funcție de rețetă, se pot adăuga și capere sau măsline, pentru un gust mai intens.
În Egipt, o alternativă interesantă la falafelul pe care îl întâlnim în multe restaurante este taameya. Deși cele două preparate seamănă la prima vedere, există o diferență importantă între ele: taameya este pregătită în mod tradițional din boabe de fasole fava, nu din năut. Boabele de fasole sunt mărunțite și amestecate cu ceapă verde sau praz, pătrunjel, coriandru și chimion, apoi compoziția este modelată și prăjită până când capătă o crustă crocantă. La fel ca falafelul, taameya este un preparat popular de street food și se servește adesea în lipie, alături de legume și sosuri.
Tot din Egipt provine și koshari, un preparat care combină orez, linte, paste și năut, peste care se adaugă un sos de roșii condimentat și ceapă prăjită. Deși ingredientele sunt simple și, luate separat, destul de comune, combinația lor poate surprinde, mai ales prin asocierea orezului cu pastele în aceeași farfurie.
O altă specialitate vegană vine din Republica Dominicană și poartă numele de mangú. Preparatul este realizat din banane verzi fierte și apoi pasate până când capătă o consistență moale, după care se adaugă ulei sau unt până ce întregul preparat are consistența unui piure. De regulă, mangú este servit la micul dejun, alături de ceapă roșie călită.
Dincolo de rețetele pe care le cunoaștem deja, bucătăriile lumii ne arată că preparatele vegane pot însemna mult mai mult decât o simplă combinație de legume, iar pentru aceia dintre noi curioși să încerce astfel de preparate, aflați că 1 noiembrie este Ziua Mondială a Veganismului, iar întreaga lună noiembrie a fost supranumită „Luna Vegană”.
» Text de IULIANA CIOCÎRLAN
