După ocuparea Sibiului de către principele Gabriel Bathory și în mijlocul unei noi epidemii de ciumă, Magistratul decide construirea unui ultim bastion al cetății noastre.
Numele de „Soldisch” vine de la plata sau solda mercenarilor angajați de cetatea Sibiului întru apărarea sa.
Magistratul decide așezarea acestuia în zona care făcea trecerea de la colina Orașului de Sus spre lunca Orașului de Jos, spre drumul care mergea pe lângă cetate dinspre Turnișor spre Poarta Cisnădiei, astăzi șoseaua Alba Iulia.
Aceasta era zona cea mai vulnerabilă a cetății. Prin construcția bastionului, s-a dublat zidul din această zonă, strada Andrei Șaguna de astăzi, spre Poarta și bastionul Cisnădiei. Astfel apare zwingerul, spațiul dintre două ziduri, care apoi a dus la apariția parcului ASTRA, denumit ințial Soldisch.
Astfel, bastionul este construit între 1622 și 1627. Construcția a inclus și rondela construită în acest loc în 1552. Bastionul se unea cu zidurile celei de a IV-a linie de ziduri a Sibiului printr-o zonă de zid drept. Este de fapt elementul care unea cele două centuri ale Orașelor de Sus și de Jos. El apăra și arsenalul orașului aflat în Piața Armelor.
Este cel mai mic dintre cele cinci bastioane construite. Forma este a unui as de pică. Nivelurile de apărare erau două. Spre bază zidul este evazat și cu un brâu decorativ în baza superioară. Și nu, nu există tuneluri care duc misterios pe altundeva.
