Cu toate că s-a născut în Bulgaria în familia unui capelmaistru de origine germană din Boemia, Emil Fischer a trăit la Sibiu timp de aproape șapte decenii.
Și-a început ucenicia în arta fotografiei la vârsta de 14 ani în atelierul lui Gustav Weber din Bucureşti, apoi a lucrat la Carl Muschalek, vestit fotograf braşovean, s-a perfecţionat la școli de artă fotografică din Magdeburg și München şi a fost angajat în atelierul fotografului curţii regale de la Berlin.
La Sibiu s-a stabilit în 1897 în Piaţa Mare 16, unde a cumpărat atelierul deţinut de Kamilla Ásbóth, nepoata primului fotograf sibian, Theodor Glatz. În 1900 a preluat atelierul fotografic construit de Societatea de Asigurări Transsylvania din Heltauergasse 3, astăzi str. Bălcescu, în care a lucrat până la pensionare. În toți anii săi de activitate, Fischer a preluat atelierele altor fotografi sau a deschis filiale în toate zonele Sibiului.
În 1901 conducerea ASTRA îl contractează pentru realizarea fotografiilor necesare organizării Expoziţiei Naţionale de la Bucureşti din 1906. Fischer îşi va realiza contractul și va continua să fotografieze aspecte ale vieţii românilor, dar și a celorlalte populații, creând unul dintre cele mai importante fonduri de fotografie documentară din țară.
Tot el e cel care realizează primele fotografii cu preşedinţii ASTRA. Va fotografia întregile colecţii ale celor două muzee sibiene, Brukenthal şi ASTRA. De-a lungul a şase decenii de activitate, Emil Fischer a desfăşurat o muncă laborioasă fiind considerat cel mai bun fotograf sibian.
În prezent, Colecţia Fischer, care marchează evoluţia Sibiului pe o perioadă de 50 de ani, se află la Muzeul de Istorie – Casa Altemberger din cadrul Muzeului Naţional Brukenthal, și numără 8.099 clişee pe sticlă, patru aparate fotografice cu trepied, un aparat de reprodus, un dulap şi cinci albume cu fotografii. A murit în 1965, la Sibiu.
ARTICOL DE RĂZVAN SĂDEAN, apărut în revista Zile și Nopți Sibiu, nr. 17, 1-15 octombrie 2024
