Matcha | Prima atestare în presa noastră a băuturii cu o ascensiune fulminantă în topurile popularității de aiurea împlinește 38 de primăveri
Poate știți de zicerea „not my cup of tea”, expresia britanică de politețe rece desemnând ceva ce nu-l privește pe vorbitor sau îi displace. Dar, cumva, matcha a ajuns ceașca de ceai a tuturor.
E o băutură omniprezentă în cafenele, ceainării, localuri de tot felul, întâlniri în spațiul urban, motor și pretext de socializare offline. Nu e un ceai verde oarecare. Are conținut ridicat de antioxidanți, e perceput ca o alternativă, hot sau cool, în funcție de preferințe, pe natural și pe sănătate, la băuturile zaharoase și la cafeaua cu multă cofeină.
Azi, în toată lumea, bei matcha ca să fii văzut și ca să ai ce să sui în social media – e ceea ce fac și eu când ajung la Omelett în Brașov, comandând de fiecare dată un matcha blue care atrage inimi roșii pe Instagram.
De fapt, în răspândirea din social media se găsește și una dintre explicațiile ascensiunii acestui ceai pudră în topul băuturilor favorite din lume largă. Matca are o culoare intensă, vibrantă, dă foarte bine în poze, care devin astfel statement – e declarația noastră publică de aderare la wellness, la calm, dar și la un plus de energie concentrat și de durată, la versatilitatea de a încânta și-n smoothie-uri, și-n deserturi, de a ajunge inclusiv în magazine de plante medicinale și în rețetele nutriționiștilor.
N-o să pretind acum, hipsterește, că am băut matcha cu mult înainte să se bea la noi așa ceva. Dar de auzit, am auzit.
Poate și voi ați auzit că, înainte de a fi publicist, sunt un cititor fervent de presă (așa cum reiese și din cartea „Permis de presă”, Curtea Veche Publishing 2025, căreia îi mai fac un pic de reclamă mascată pe față). Așa că nu întâmplător am citit în „El Pais” un articol, „ghid rapid pentru începători”, al expertei Verónica Hegar, somelieră de ceai, care ne dă de veste:
„Primul aspect pe care ar trebui să îl luăm în considerare atunci când alegem matcha este originea sa. La fel cum cumpărăm vin cunoscând denumirea sa de origine, și matcha are una: Japonia. Cel mai autentic și de cea mai bună calitate matcha provine din Japonia. Un bun indicator este dacă este menționată și zona de producție. Prefecturile cu cel mai bun matcha sunt: Uji, în Kyoto; Shizuoka; și unele regiuni ale insulei Kagoshima, precum renumitul Yame matcha din Fukuoka”.
Tot citind am găsit și prima atestare în presa română a acestui ceai-minune.
Era în 1988, un an prost pentru România, dar bun pentru citit. Așa am dat, în almanahul „Lumea. Caiet de vacanță”, la rubrica „Reportaj pe glob”, de articolul „În fascinanta lume a tradițiilor nipone”, semnat Paul Diaconu, în care era vorba și despre matcha, ce e și cum se bea. Pentru că era un om foarte plimbat prin toată lumea și înainte de 1989, l-am întrebat pe tata dacă auzise de matcha. A ricanat cu ironia lui blândă, avertizându-mă asupra riscului de a-mi face o „cultură de almanah”.
Așa că prima mea experiență cu matcha a fost ușor amară. Dar vă zic mai multe la un matcha în oraș, hai să ieșim, că s-a făcut primăvară!
Text de HORIA GHIBUȚIU | DRINK
Cover foto: mehmetography
