„Antiportret de familie” – premieră 2025 la TNB
În urmă cu vreo trei ani am participat la prima ediție a workshopului de dramaturgie coordonat de Mimi Brănescu de la TNB. Intenția la momentul respectiv a fost de a afla ceva mai multe despre un subiect care mă pasiona încă de pe vremea în care mi se dădeau compuneri la școală, și anume scrisul.
Cum adesea se întâmplă în meseria de actor, pauzele între proiecte tind să apară inevitabil și nu prea ai vreun control asupra lor, în consecință am simțit că vreau să fac ceva și atunci ce moment mai bun să aflu mai multe despre scris dacă nu atunci?
Fast forward ceva timp, după mai multe încercări de texte, mi-am propus să scriu ceva care să încununeze cumva toate eforturile mele de până în momentul ăla și să văd, de fapt, cât și ce am înțeles de la Mimi. Cam așa s-a născut „Antiportret de familie”, prima piesă care vede lumina zilei și care a trecut de la mine din laptop direct pe scena mare a Teatrului Național. Sau, mă rog, urmează.
Procesul de scriere a durat, mai mult sau mai puțin, un an de zile, cu perioade în care scriam mai cu spor și altele în care abia reușeam să umplu jumătate de pagină.
Într-un final, am scos un prim draft. Și pe cât de ușurat mă simțeam că am reușit să termin ceva, pe atât de mult mi-am dat seama că mai am de lucru.
Varianta pe care o repetăm acum n-are absolut nicio legătură cu ce a ieșit în primă instanță și mă surprinde și pe mine câte lucruri ajungi să observi după ce te dai doi pași în spate și te detașezi puțin de ce-ai scris. Ba chiar, dintr-un punct de vedere, rescrierea mi se pare mai grea decât scrierea, pentru că îți vine cu atât mai greu să modifici ceva la care ai lucrat atâta vreme.


După ce, în final, am reușit să am o variantă de care să fiu mulțumit, am venit cu piesa către Marius Manole, cu o propunere de distribuție pe care o aveam în minte și de acolo, lucrurile s-au mișcat destul de repede.
În momentul în care am început să scriu nu aveam neapărat niște actori în minte, poate cu câteva excepții, dar, totuși, se născuse o idee despre cine aș vrea să joace și, spre surprinderea mea, toată lumea la care m-am gândit a fost de acord, ceea ce a fost un avantaj imens și m-a bucurat enorm.


Pe lângă Marius Manole, distribuția e completată de Emilia Popescu, Raluca Aprodu, Cătălina Mihai, Alin Florea și subsemnatul. Mai lipsea doar regizorul, dar am avut bafta ca Alex Bogdan, cu care tocmai lucrasem la Club 27, să citească textul și să vrea să regizeze și parcă toate s-au aliniat cum trebuie.


Cu textul ăsta nu vreau nici să-mi dau măsura, nici să fie ultimul pe care îl scriu.
Mi-am propus să fac un exercițiu în care să adun cam tot ce mă interesează pe mine la momentul ăsta, de la familie la trădare, succesiune și dragoste, toate într-un peisaj în care fiecare personaj simte că are dreptate în felul său și nimeni nu e fără vină. Cam ce îmi place mie să văd la teatru.
Text de ȘTEFAN IANCU | TEATRU
„Antiportret de familie”, de Ștefan Iancu, are premiera pe 15 iulie, la Sala „Ion Caramitru” a TNB.





