Întâlnirea dintre democrație și tehnologie s-a dovedit a fi tot mai nefastă în ultimul deceniu.
Internetul, rețelele sociale și, mai nou, inteligența artificială au promis, pe rând, că vor democratiza informația, că vor reda puterea în mâinile celor mulți sau că vor duce la descoperirea leacului pentru cancer și alte boli incurabile. Fiecare a oferit rezultate în acest sens într-o primă fază, asemeni unei doze inițiale gratuite oferite de un traficant de droguri.
Internetul a fost, la început, un spațiu al generozității open-source și al informației libere, capturat rapid de marile corporații americane și de forumurile cu discuții nesfârșite. Facebook și Twitter au fost platforme în care s-au organizat proteste pro-democratice în toată lumea, culminând cu Primăvara Arabă, doar pentru a se transforma ulterior în mijloace extrem de eficiente și periculoase pentru propagarea știrilor false și a manipulărilor folosite de cei mai toxici lideri ai planetei, de la Putin la Trump sau președintele filipinez Rodrigo Duterte.
În campania electorală americană, imagini înșelătoare cu presupuşi cetățeni americani, generate cu IA, au devenit deja un instrument puternic pentru răspândirea propagandei și a dezinformării.
După scandalul Cambridge Analytica, în care datele personale ale milioane de utilizatori Facebook au fost colectate fără consimțământul lor și folosite în scopuri de campanie, mai mulți CEO ai marilor companii de tehnologie au fost audiați în Congres, iar diverse reglementări au fost propuse pentru modul de gestionare a rețelelor sociale. Legislația privind utilizarea inteligenței artificiale este încă în stadii incipiente.
Ei bine, tocmai cei care au beneficiat de aceste utilizări lipsite de etică ale platformelor sunt cei care au reușit să câștige puterea politică și să propună o lume cu mai puține reglementări. Ochii-n patru!
