Tocănița de scoici, printre preparatele preferate de nobili.
de Sara Bianca
Deși pare greu de crezut, în urmă cu 300 de ani, pe Valea Someșului se mânca… tocăniță de scoici. De asemenea, printre delicatesele întâlnite în special pe mesele nobililor se numărau inclusiv raci. Toate aceste bunătăți proveneau din Râul Someș.
„Valea Someșului era bogată în pește. Erau scoici, erau raci. În urmă cu sute de ani, nobilii mâncau scoici cât palma din Someș. Făceau tocăniță de scoici la ceaun, de exemplu”, explică Teodor Danciu, expert în reconstruire gurmandă din secolul al XVI-lea.
De asemenea, bistrițenii de rând mâncau multă linte, fasole și un fel de grâu negru, din care făceau terciuri. Și merele și perele erau folosite în astfel de terciuri.
Carnea era o delicatesă, de care bistrițenii aveau parte doar la sărbători. Nobilii preferau carne de vânat, dar și ciuperci și fructe de pădure. De procurarea acestora se ocupau slugile, care aveau voie să intre în arealul de vânătoare doar cu acest scop.
În lipsa cartofului, acum 300 de ani, ardelenii se delectau cu topinamburul, numit și nap porcesc, care are un aspect de cartof și gust de gulie. Culmea, această rădăcinoasă este foarte lăudată de nutriționiștii zilelor noastre.
Când venea vorba despre băuturi alcoolice, bistrițenii preferau miedul, o băutură din apă de izvor și miere de albine, fermentată și asezonată cu plante. Existau astfel de variante și cu fructe de pădure. Acesta semăna cu un vin mai slab alcoolizat.
