O intersecţie pustie, undeva în Ungaria, Europa de Est, sau oriunde în lume. Deodată, în mijlocul traficului obişnuit de dimineaţă, un mare tărăboi paralizează circulaţia

La Louisenhof se mănâncă mult, interesant şi bine. Cică şniţelele ar fi cireaşa lor de pe tort.

La Les Burgeois mai sorbisem nişte beri pe terasă vara, dar de mâncat nu îndrăznisem, deşi am văzut mulţi temerari la mesele din jur înfruptându-se din pizze care n-arătau rău deloc.

Amatorii licorii lui Bachus au un nou punct de atracție pe harta magazinelor de vinuri.

Am comandat un munte de Spaghetti dal tirreno, adică paste lungi proaspete, scăldate într-un sos uşor cu creveţi roz, roşii cherry, dovlecei, vinete, ceapă şi ardei gras. Când ne-a sosit comanda, porţia mi s-au părut uriaşă. Zece minute mai târziu, curăţam cu un colţ de pâine ultimele urme de sos din farfurie …

Ar fi un clişeu să spunem că „Pizza Rock’n Roll rocks”

„Vapiano”, cum ar veni pe limba noastră, “Ia-o-ncet”, e o vorbă tare înţeleaptă. Până una alta, am testat restaurantul Vapiano, din Militari. Conceptul e unul interesant, gândit tocmai pentru a le permite clienţilor să ia masa în stil italian

”Finețe” e probabil cuvântul cheie al acestui mic bistro (nu l-aș numi ”bar”, nu îl recomandă nimic din agitația, muzica zgomotoasă și lumea pestriță a barurilor bucureștene)

Pe vremea studenţiei, când primeam pachet de la mama de la Piatra Neamţ, dintrodată se umplea camera mea cu tot felul de vecini de palier, cunoscuţi şi necunoscuţi. De spiritul ăsta de mâncare bună mi-am adus aminte sâmbătă la Omnivore’s Dilemma.

La Bunătățuri e un fel de oază și de bun-gust, și de gusturi bune, în chiar centrul Capitalei.

La pubul Derby de la Eroilor am mers de multe ori la bere şi la deserturi, şi deşi auzisem numai de bine despre bucatele lor, n-apucasem să le gust încă.

Orientul e oarecum extremist şi atunci când vine vorba de deserturi. Cu cât e mai dulce cu atât e mai bun, par să zică vecinii noştri de peste Marea Neagră.