Vinul subiectiv
Noțiunile teoretice și aplicațiile practice ale unui traseu fluid ghidat de un somelier de soi.
„Câteva sticle de vin, câteva povești, trebuie doar să-ți dorești să te relaxezi. Să fii cât mai sincer cu tine și cât mai subiectiv”, spune somelierul Bogdan Taus grupului aflat în crama Monterai Resort și format din jurnaliști sosiți la complexul din Poiana Brașov într-un press trip.
„Pentru a descoperi toate proprietățile vinului, în primul rând, trebuie să fim subiectivi, sinceri cu noi și să avem răbdare. Dacă acordăm suficientă răbdare vinului, ne va răsplăti cu aceeași monedă. Eu sunt somelier, iar în cele ce urmează, voi fi ghidul și prietenul dumneavoastră în lumea asta frumoasă a vinului”, adaugă specialistul, el însuși subiectiv în ceea ce privește reperele fluide ale unei degustări:
„În această seară și în special aici, în cramă, avem posibilitatea să descoperim povestea doamnei Fetească Neagră de la Domeniile Săhăteni, Aurelia Vișinescu”.
Așa au început să curgă poveștile despre: Dealu Mare, capitala viticulturii din România, „locul unde se întâmplă cam toate lucrurile importante”;care e semnificația contemporană a noțiunii de „temperatura camerei” la care trebuie să fie băut un vin roșu; importanța asocierii vinului cu starea de spirit a consumatorului; cele mai cunoscute soiuri românești de vin, Fetească Albă, Fetească Regală, Tămâioasă Românească; adevărul legat de „vinul casei” și necesitatea de a reda acestui concept eleganța pierdută (în restaurantul complexului ospitalier, „vinul casei” înseamnă licori de soi, White Artisan și Red Artisan); secretele transformării unui degustător amator într-unul capabil să identifice un vin sec sau dulce, tânăr sau matur, fără să se uite pe etichetă.
Cu obiectivitate vă spun că, după ieșirea din cramă și intrarea în restaurantul Le Chalet de la Monterai Resort, teoria a lăsat locul practicii: am participat la un eveniment Dine & Wine conceput de somelierul Bogdan Taus și de Chef Andrei Clavac, în care mesenii au testat împerecherea băuturii cu mâncarea.
Cu subiectivitate vă spun că nu regret nimic (îmi țin greutatea sub control după ce am scăpat de 15 kilograme, dar asta nu exclude răsfățuri ocazionale, sigur, mai răruț, că-i mai drăguț).
Iată cum se pupă vinul cu gastronomia rafinată:
– White Artisan – pateu de păstrăv afumat cu jeleu de castraveți proaspeți și mousse de hrean;
– Anima Chardonnay – balotină de pui cu mozzarella și pesto, broccoli sote și reducție de smântână cu hribi; Karakter Sauvignon Blanc – file de păstrăv de Făgăraș cu piure de mazăre, morcov confiat și crocant de pește, cu sos de lămâie cu șofran; Karakter Rose – piept de rață cu piure de morcov, morcov murat, morcov confiat și perișoară de rață în foaie de varză roșie;
– Anima Syrah – mușchi de cerb cu piure de ceapă arsă, ciuperci de pădure sote și sos de vin; Artisan Tămâioasă Românească Dulce – pară poșată în prosecco rose, cu nuci picante, bezea vegană și sorbet de lămâie.
Teoretic și practic, mai vin.
Text de HORIA GHIBUȚIU | DRINK
