Rezumat
De ce acest traseu funcționeazăÎnainte să pleci — ChecklistVineri — Podul de la Giurgiu, Ruse și Prima Noapte în Cetatea MedievalăSâmbătă — Ziua în care Plovdiv mi-a schimbat părerile despre BulgariaDuminică — Sofia în fugă, Vidin și cină la DinescuLuni — Dimineața pe Dunăre și drumul acasăBuget real per persoanăPe scurt — Cele 4 zileConcluzie
Încep rapid și mă arunc peste tastatură cu noua poveste, că nu prea avem multe zile libere de 1 Mai… 😊
Am pornit vineri dimineața la 6:30 din București fără mari așteptări. Știam că Bulgaria e vecină, știam că e ieftină, știam că are orașe frumoase (și drumuri proaste). Ce n-am știut până la momentul dat, este că 1.085 de kilometri pe un circuit de patru zile îți pot arăta mai mult decât o vacanță de două săptămâni prost planificată. Și că cel mai memorabil moment al întregului drum n-a fost în Bulgaria, ci pe malul Dunării, la întoarcere, la o masă cu Mircea Dinescu.
De ce acest traseu funcționează
Circuitul are 1.085 km și aproximativ 16 ore de condus distribuite în 4 zile. Nicio zi nu depășește 5 ore de șofat, restul e timp liber în orașe. Intri în Bulgaria pe podul Giurgiu–Ruse, ieși pe podul Calafat–Vidin și închei weekendul pe malul românesc al Dunării la Port Cetate, la 12 km de Calafat. O buclă completă, fără să te întorci pe același drum.

| Zi | Etapă | Km | Șofat |
|---|---|---|---|
| Vineri | București → Ruse (oprire) → Veliko Tarnovo | ~350 km | ~5h |
| Sâmbătă | Veliko Tarnovo → Plovdiv | ~230 km | ~3h |
| Duminică | Plovdiv → Sofia → Vidin → Calafat → Port Cetate | ~350 km | ~5h |
| Luni | Port Cetate → București | ~260 km | ~3h |
| Total | ~1.085 km | ~16h |
Dacă pleci din alte orașe din sud: Constanța și Tulcea intră tot prin Giurgiu și urmează același circuit. Craiova și Timișoara intră direct prin Calafat–Vidin. Același lucru dar invers de cum îți vine. Adică faci circuitul invers față de cum îl prezint eu aici. Neapărat să închei itinerarul duminică seara la Dinescu’n Port!
Înainte să pleci — Checklist
Îți recomand să te pui la punct cu câteva lucruri mărunte ca să nu mai pierzi timpul pe traseu. Timpul este scurt și merită să profiți la maxim de fiecare oră, minut. Nu de alta, dar luni sau marți începe munca.
- ✅ Vinieta Bulgaria — cumpără online pe bgtoll.bg înainte să pleci, ~10 euro/săptămână
- ✅ Cash în euro — de la 1 ianuarie 2026 moneda oficială în Bulgaria este euro
- ✅ Cazare rezervată — în avans, mai ales pentru Plovdiv în weekend
- ✅ Port Cetate rezervat telefonic — obligatoriu, nu te prezenta fără rezervare: portcetate.com
- ✅ Podul Calafat–Vidin — fără program, fără risc, funcționează non-stop
- ✅ Roaming — funcționează normal, Bulgaria e în UE
Vineri — Podul de la Giurgiu, Ruse și Prima Noapte în Cetatea Medievală
Am traversat podul de la Giurgiu pe la 9 dimineața. Zece minute și ești în altă țară — fără cozi, fără complicații. Primul gând: de ce n-am venit mai devreme?
Ruse — două ore care schimbă prima impresie despre Bulgaria
Mă așteptam la un oraș de graniță obișnuit. Doar am trecut pe-acolo de zeci de ori fără să bag nasul în centrul orașului. Am găsit bulevarde largi cu clădiri austro-ungare impozante, cafenele foarte bune cu terase frumos amenajate și o piață centrală care ar putea fi oricând în Viena sau Budapesta. Am băut o cafea în Piața Libertății, am intrat două minute în Opera din Ruse și am continuat. Ruse nu e o destinație în sine pentru un weekend scurt — e un aperitiv excelent pentru ce urmează.
Veliko Tarnovo — orașul care te convinge că Bulgaria e serioasă
120 km de la Ruse, 1h 45 min. Am ajuns pe la prânz.
Nicio fotografie de pe net nu te pregătește suficient pentru Veliko Tarnovo. Cetatea Tsarevets stă pe o stâncă deasupra râului Yantra și se vede din aproape orice punct al orașului. Am urcat pe jos, am stat o oră „pe ziduri”, am privit valea de sub străduțele înguste care cos toată zona istorică și am înțeles de ce Veliko a fost centrul unui imperiu medieval.
Seara am coborât în centru, am mâncat la Mehana Shtastlivetsa — ciorbă, friptură, vin local, totul sub 60 de lei de persoană — și am așteptat spectacolul de lumini pe cetate. Proiecții colorate pe zidurile medievale, cu muzică. Impresionant complet. Posibil ca atunci să fi fost o sărbătoare locală.
Strada Samovodska Charshia am lăsat-o pentru dimineața de sâmbătă — meșteșugari activi, ceramică, sticlărie suflată, locul ideal pentru primul suvenir al drumului.
Cazare recomandată: Gurko Hotel — scor Booking 9,5, prețuri între 300–400 RON camera dublă. Localizat în Orașul Vechi, la 10 minute pe jos de Cetatea Tsarevets.
Sâmbătă — Ziua în care Plovdiv mi-a schimbat părerile despre Bulgaria
230 km, ~3 ore de condus. Cea mai relaxată zi din circuit.
Am plecat din Veliko Tarnovo după micul dejun, am ajuns în Plovdiv pe la prânz și am avut toată după-amiaza și seara la dispoziție. În retrospectivă, Plovdiv a fost revelația întregului drum.
Staro Grad (Orașul Vechi) — cartierul istoric care te face să uiți de timp

Orașul Plovdiv s-a dezvoltat pe șapte dealuri de-a lungul timpului. Zona care cuprinde centrul vechi, din câte am înțeles de la localnici, este împrăștiată pe 3 dintre ele.
Dealul principal l-am făcut fără niciun itinerar — și a fost cea mai bună decizie. Intri în orice curte deschisă și găsești câte ceva: iederă pe ziduri vechi de sute de ani, o pisică indiferentă, o galerie de artă pe care n-ai fi găsit-o niciodată pe Google Maps. Locul ăsta nu se consumă, se descoperă.
Amfiteatrul Roman e la doi pași — construit în secolul II, perfect conservat, cu o priveliște care face cât un bilet de intrare la Metallica în București (că tot am scris de el câteva zile în urmă). Seara găzduiește concerte în aer liber; am avut noroc și de această dată să prind ultimele minute ale unui concert rock acompaniat de o filarmonică în spate…

Plovdiv este unul dintre cele mai vechi orașe continuu locuite din Europa, cu o istorie ce se întinde pe peste 6.000 de ani. Orașul a fost pe rând reședință tracică, cetate grecească, capitală romană și oraș otoman — fiecare epocă lăsând urme vizibile până azi. Plimbarea prin Orașul Vechi e, practic, o lecție de istorie la fiecare colț de stradă.
Kapana — cartierul care mi-a plăcut cel mai mult

Kapana e cartierul pe care Bucureștiul îl visează de zece ani și tot nu reușește să îl facă. Murals serioase pe fiecare perete, nu mesh-uri printate, cafenele cu scaune diferite la fiecare masă — mobilier adunat din piețe de vechituri, nu comandat la pachet din Brico Depot-uri. La colțul străzii un tip cânta ceva între blues și folk balcanic și nimeni nu se grăbea nicăieri. Am intrat să mănânc, am ieșit două ore mai târziu. Dacă n-aveam drum înainte, mai rămâneam.
Seara am urcat pe dealul Nebet Tepe la apus. Plovdiv la apus, cu lumina portocalie pe acoperișurile din Starul Grad, e tipul de imagine pe care o găsesc mereu când ajung în Brașov și felicit apusul de pe cetățuie.
Cazare recomandată: Guest House Old Plovdiv — scor Booking 9,2, prețuri între 200–300 RON camera dublă. Casă de 1880, monument național de cultură, în inima orașului vechi. Mic dejun și parcare incluse.

Duminică — Sofia în fugă, Vidin și cină la Dinescu
Ziua cu cele mai multe ore de condus și aproximativ 350 km parcurși. Am avut o ușoară teamă la început, dar am lăsat lucrurile să curgă de la sine.
Sofia — 3-4 ore bine folosite
Primii 150 km de la Plovdiv către Sofia i-am făcut în 1,5 ore. Am parcat în centru și am pornit pe jos.
Sofia nu te copleșește din prima. La prima vedere, un oraș comun… un oraș care se lasă descoperit lent, fără grabă. Am intrat în Catedrala Alexandru Nevski — una dintre cele mai mari catedrale ortodoxe din lume (cel puțin era până a răsărit Catedrala Mântuirii Neamului), din câte am înțeles, impresionantă din exterior dar și mai impresionantă înăuntru, cu mozaicuri și bolți aurite. Intrarea e gratuită.

La câteva sute de metri mai încolo, chiar sub centrul orașului, dai peste ceva la care nu te aștepți: ruinele romane Serdica, vizibile prin geamuri mari fix din stația de metrou. Sofia a fost construită literalmente peste un oraș roman — și nimeni nu a dat la o parte, ci doar a construit peste. E genul de detaliu care mi-a plăcut și îți schimbă puțin modul în care privești tot ce e în jur.

Am băut apă minerală de la fântâna publică de lângă Băile Centrale — caldă, ușor sulfuroasă, localnicii venind cu bidoanele. Am mâncat rapid pe strada Vitosha și la 15:00 eram deja în mașină spre Vidin.
Pleacă din Sofia cel târziu la 15:00 dacă vrei să ajungi la Port Cetate la o oră decentă seara.
Vidin și Podul Calafat–Vidin
De la Sofia la Vidin, ai de condus 150 km în aproximativ 2h. Dacă ai 30–40 de minute la Vidin, îți recomand să vezi Cetatea Baba Vida. Este singura cetate medievală bulgară păstrată complet intactă, direct pe malul Dunării, la câteva minute de pod. O ultimă imagine din Bulgaria înainte de traversare.
Port Cetate — finalul de care nu știam că am nevoie
12 km de la Calafat, 15 minute. Am ajuns „în port” pe la 19:30.
Portul Cetate a funcționat din 1880 ca port de export pentru grâu și făină spre Budapesta, Viena și orașele germane danubiene. Mircea Dinescu descoperindu-l în 1997, abandonat și în ruină, l-a transformat în ce este azi. Un loc autentic fără pretenții, dar încărcat de istorie și cultură.
Nu știam la ce să mă aștept. Am găsit un loc care nu seamănă cu nimic altceva din România.
Terasa, dacă o pot numi așa, e direct pe malul Dunării. Fix în fața clădirii principale pe care Mircea Dinescu a transformat-o într-un adevărat muzeu, restaurant și camere pentru oaspeți. Din câte am înțeles, este fosta clădire a „Căpităniei” portului. Un adevărat conac boieresc. Mese din fier forjat, lumânări, arbori seculari ce acoperă toată zona și Dunărea la câțiva metri.

Am ajuns lihnit de foame, nemâncat de la prânz, cu gândul la experiențele culinare văzute și poftite doar la emisiunile lui Dinescu. Am comandat rapid un aperitiv, icre cu ceapă și o salată de vinete făcute în casă. Bineînțeles, nu înainte să rad un pahar de palincă… a urmat un borș pescăresc și o porție sănătoasă de crap la tigaie cu mămăliguță și usturoi. Seara am prelungit-o până târziu în noapte, degustând din două soiuri de vin chiar din podgoria maestrului Dinescu. Mâncarea e serioasă, rețete boierești de secol XIX, ingrediente de la ferma proprie, fără cuvinte…

Atmosfera e mai degrabă studențească și boem, te simți ca într-o tabără de artiști — nu un hotel de 4 stele. Dinescu a trecut pe la mesele noastre, a lăsat o glumă, câteva versuri și a dispărut rapid. Nu știu dacă e mereu acolo — dar dacă e, e un bonus pe care nu îl plătești în niciun catalog turistic.
Am adormit cu fereastra deschisă în una din căsuțele care odinioară deserveau treburi administrative, fix în fața Gării Portuare. O clădire din patrimoniu cu ponton la Dunăre, restaurată cu gust tradițional specific. Acolo cu siguranță se pot organiza tot felul de evenimente private și corporate.
Cazare: Port Cultural Cetate — recomand să-ți faci rezervarea din timp direct prin telefon. De altfel nu există altă opțiune. Dinescu nu a auzit de Booking.com, probabil nici Booking de el. Și nici nu cred că are nevoie 😊
Luni — Dimineața pe Dunăre și drumul acasă
Nu m-am grăbit. O cafea pe terasă, Dunărea în față, mic dejun cu pâine de casă și ouă de la fermă, o zacuscă atipică din legume aproape întregi. O plimbare prin parcul de sculptură — îngeri din lemn și metal printre copaci bătrâni și câteva poezii ale maestrului citite la întâmplare din una din sutele de cărți pe care le găsești expuse haotic într-un hol ce face legătura din restaurant spre bucătărie. Am plecat spre București pe la 10:30.
Buget real per persoană
| Categorie | Estimat |
|---|---|
| Cazare vineri + sâmbătă Bulgaria (cameră dublă) | 150–250 RON/noapte/persoană |
| Cazare duminică Port Cetate | 200–350 RON/persoană |
| Mâncare în Bulgaria (3 zile) | 100–150 RON/zi |
| Cină + mic dejun Port Cetate | 120–180 RON |
| Intrări obiective Bulgaria | 60–100 RON total |
| Vinieta Bulgaria | ~50 RON |
| Carburant (~1.085 km) | ~400–500 RON/mașină |
| Total estimat | ~900–1.200 RON/persoană |
Pe scurt — Cele 4 zile
| Zi | Program | Noaptea |
|---|---|---|
| Vineri | București → Giurgiu → Ruse → Veliko Tarnovo | Veliko Tarnovo |
| Sâmbătă | Veliko Tarnovo → Plovdiv (Starul Grad, Amfiteatru, Kapana, apus) | Plovdiv |
| Duminică | Plovdiv → Sofia (3–4h) → Vidin → Calafat → Port Cetate | Port Cetate |
| Luni | Micul dejun pe Dunăre → Acasă | — |
Concluzie
O mie de kilometri în patru zile sună mult pe hârtie. În realitate e un circuit echilibrat în care nicio zi nu te obosește și fiecare oprire aduce ceva diferit. Veliko Tarnovo îți dă în clar istoria sau o parte autentică a Bulgariei, Plovdiv îți dă cultura și vibrația urbană, Sofia îți arată că estul are farmecul lui, iar Port Cetate îți reamintește că cele mai bune locuri din România sunt uneori cele pe care le-am uitat cu toții.
Această recomandare de itinerar se poate face oricând în luna mai pentru un weekend prelungit, în minim 2. Și dacă ești cu copiii la purtător, te sfătuiesc să-i lași acasă. Există și vor urma alte experiențe pe care le voi aduce în fața voastră ce se pretează pentru o vacanță alături de copii.









