Cum să supralegiferăm gastronomia
În aprilie anul trecut, mai mulți deputați au depus un proiect pentru modificarea legii nr. 79/2019, mai precis amendează un articol din legea Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului Românesc, care a pornit de la o inițiativă a jurnalistului Cezar Ioan, chefului Nico Lontras și subsemnatului.
Modificarea solicitată se referă la extinderea celebrării acestei zile naționale și de către misiunile țării noastre în străinătate (ambasade, consulate), iar proiectul a primit de curând aviz favorabil în Comisia de Agricultură, după ce primise undă verde și de la Guvern (după cum se arată în proiectul depus la Camera Deputaților).
Menționez că inclusiv legea inițială a fost modificată pe parcursul procesului legislativ. Spre exemplu deputații au modificat formularea „Ziua Națională a Gastronomiei și Vinurilor din România” în „Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului Românesc”, care fie conține un dezacord, fie o nedreptate. Noi ne dorim să sărbătorim gastronomia românească alături de vinurile noastre, nu gastronomia în general. În fine.
Foto © Royalty-free Images, Photo Stock, Video & Music | Depositphotos: Noman Pixel
Noua modificare, pe care noi, inițiatorii, o salutăm, este totuși o supralegiferare, pe care nu o înțelegem. Deși nu sunt expert în legi, nu pot pricepe de ce misiunile diplomatice ale României ar avea nevoie de un articol explicit de lege pentru a celebra gastronomia și vinurile din România. Treaba asta face parte chiar din rolul acestor instituții care se ocupă și cu promovarea identității naționale, din care gastronomia este parte importantă.
În plus, articolul 3 al legii din 2019 prevede explicit cine poate sărbători această zi:
„Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc poate fi sărbătorită de către autoritățile administrației publice centrale și locale și celelalte instituții ale statului, de către persoane fizice sau juridice prin organizarea și participarea la programe și manifestări cu caracter social sau științific, în scopul de a aprecia și promova obiceiurile și produsele tradiționale românești”.
Adică, toată lumea, fie că vorbim de Guvern, Primăria din Văscăuți, ICR Londra sau Terasa Obor. Nu e obligatoriu să se aloce fonduri, dar pot fi cerute.
Foto © Royalty-free Images, Photo Stock, Video & Music | Depositphotos: fotokon
În calitate de co-inițiatori al legii, dar și de specialiști în domeniu, alături de colegii mei, subliniem din nou disponibilitatea noastră de cooperare pentru promovarea țării noastre prin gastronomie și faptul că suntem deschiși discuțiilor și consultanței pentru organizarea unei campanii internaționale de branding a țării prin gastronomie.
Sper că prin acest recent demers, autoritățile vor reuși să nu mai ignore o lege care împlinește deja șase ani și care poate contribui la dezvoltarea identității românești și că o pot face firesc și legal și fără această supralegiferare.
Text de COSMIN DRAGOMIR | OPINII
Citește mai multe articole din EAT & DRINK.
