Ce bem în 2025? Cuvintele de ordine pentru băuturi în noul an: organice, orgasmice și botanice, locale și globale, fuziuni, dar și licori din pruni.
Organice & orgasmice.
Plăcerea de a consuma, desigur, în doze responsabile, băuturi organice va cunoaște cote maxime.
Vom bea spirtoase durabile și ecologice și vom sta cu ochii pe distileriile care scurtează traseul de la fermă la sticlă și micșorează amprenta de carbon.
Ierburi organice, fructe de sezon și grija față de un mediu curat ar urma să ne umple paharele. Că de golit, ne descurcăm și singuri.
Botanice.
Elementele vegetale vor fi încorporate în mod creativ, tot mai frecvent, de către mixologi în cocktailuri cu conținut scăzut de alcool sau chiar deloc, pentru a conferi o savoare botanică străvechii noastre socializări om cu om sau om cu sticlă, după pofta fiecăruia.
Ni se vor planta în pahare aquafaba (lichidul acela vâscos rezultat din fiertura năutului) pentru emulsii și spume, sucuri cu infuzie botanică și cocktailuri pe bază de kombucha sau bitter de ciuperci, pentru duști de „mocktails” și alte fuziuni care nu amețesc, ci te țin treaz.
Locale & globale.
În 2025, vom privilegia terroir-ul local – vom bea din ce va crește la noi (mă rog, fiecare țară producătoare la scara ei, cum ar veni), ca să susținem agricultura națională.
În același timp însă, nu vom închide ochii la tendințele globale, ci vom pregăti pahare înalte pentru fuziuni de toate soiurile:
Anul Nou ne va îmbia cu un melanj de ingrediente și de tehnici în care își vor da concursul vedete internaționale, precum condimente asiatice, fructe sud-americane și ierburi mediteraneene.
Coriandrul, anasonul stelat și turmericul vor evada din cămară, de pe platouri și din farfurii pentru a da buzna în pahare.
Ni se vor prepara margarita de expresie niponă cu yuzu și un soi de boia iute ori mojito thailandez cu busuioc. Agavele se vor bucura în continuare de mare prețuire și-n deșert, și-n regiuni mănoase.
Cei din zonele temperat continentale vom da în mintea tropicală și vom aduce în pahare aromele eternelor vacanțe cu banane, mango, fructul dragonului, papaya și nuci de cocos.
Ochii lui Dobrin.
Țopăim la calificarea naționalei de fotbal, dar ignorăm domenii în care chiar suntem campioni: în mod curent, România e lider în producția de prune în Uniunea Europeană (și locul cinci la nivel mondial, la ce altceva stăm atât de bine?).
Așa că vom bea în continuare țuica noastră cea de toate ocaziile – mai țineți minte sticla care avea două prune pe etichetă, motiv pentru care i s-a spus „ochii lui Dobrin”, datorită asemănării cromatice?
2024 a fost un an bun pentru producție, deși a fost secetă, așa că prunele au avut puțină zeamă, prunii bătrâni le-au dat clasă livezilor tinere, iar fructele de vară le-au bătut pe cele de toamnă și tot am fost campioni continentali.
E de sperat că în 2025 vor fi tot destule pentru țuică, fiindcă dacă se vor împuțina, rămânem fără magiun – nu uităm că mâncarea e fudulie, băutura-i temelie, parcă așa era? – și ar fi păcat.
Hai noroc!
» Text de Horia Ghibuțiu | Eat & Drink