Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Zile si Nopti 26/08/2022
POP-UP STORiEs Artă & Cultură

POP-UP STORiEs | Pisicile și universul cultural pop(ular) japonez

Claudia Aldea De Claudia Aldea
Comentarii POP-UP STORiEs | Pisicile și universul cultural pop(ular) japonez Share POP-UP STORiEs | Pisicile și universul cultural pop(ular) japonez


În universul Pop culture, pisicile ocupă un loc extrem de special.

Ne putem gândi, astfel, la unul dintre cei mai iubiți răufăcători din toate timpurile, motanul Tom, pe care spectatorii îl urmăresc încă din 1940 încercând să îi vină de hac micuțului șoricel Jerry, la Motanul Încălțat, care are o istorie ce a luat naștere odată cu basmele din secolul al XVI-lea, la Garfield, personajul care ne înțelege ura pentru zilele de luni și nu poate trăi fără iubita lui lasagna, la magica Pisică de Cheshire, imaginată de Lewis Carroll în 1951, la Crookshanks, care o însoțește pe Hermione pe întreg parcursul cărților și filmelor Harry Potter, la Sylvester, aflat printre cele mai cunoscute personaje din seria Looney Tunes, sau la Salem Saberhagen, motanul fermecat care locuiește cu Sabrina, Hilda și Zelda în diversele adaptări ale benzilor desenate Sabrina the Teenage Witch. Așa cum ne cântau Pisicile Aristocrate în 1970, „Everybody wants to be a cat”.

POP-UP STORiEs | Pisicile și universul cultural pop(ular) japonez
Foto: Empow’Her

Pisicile în spațiul cultural japonez

Dacă ne mutăm atenția asupra spațiului cultural japonez, pisicile capătă o însemnătate foarte mare, având o istorie care a început cu animăluțele aduse pe vas, din China, în secolul al VI-lea. Simbolic, ele reprezintă, în primul rând, norocul și prosperitatea. Cea mai puternică imagine a acestui fenomen este faimoasa pisică Maneki Neko.

În folclorul japonez, povestea ei începe cu un vânzător care, fiind aproape de faliment, ia sub acoperișul său o pisică înfometată, fără stăpân. Conform legendei, după ce a avut grijă de ea, animăluțul a fost atât de recunoscător încât s-a pus în fața magazinului bărbatului și a început să cheme, cu lăbuța stângă, clienții înăuntru. De aceea, figurinele încă sunt folosite mai ales de cei care conduc mici afaceri.

Apoi, pisicile mai pot simboliza renașterea (datorită celor nouă vieți), întunericul, folosit ca motiv pentru a arăta frica, misterul sau magia întunecată (pisica văzută ca semn rău), și vindecarea, existând foarte multe reprezentări în care animăluțele protejează și călăuzesc oamenii în călătoriile lor. În societatea niponă, pisicile au devenit o parte importantă a vieții de zi cu zi, existând nenumărate cafenele tematice, cum este faimoasa Calico Cat Café, alături de 11 insule dedicate felinelor, cele mai cunoscute fiind Aoshima (care găzduiește peste 120 de pisici) și Tashirojima (unde populația umană este depășită de micuții locuitori).

POP-UP STORiEs | Pisicile și universul cultural pop(ular) japonezPOP-UP STORiEs | Pisicile și universul cultural pop(ular) japonez

POP-UP STORiEs | Pisicile și universul cultural pop(ular) japonez

 

 

 

 

 

 

 

 

Un spațiu în care această iubire pentru animalele de companie devine foarte vizibilă este universul Pop culture. Literatura

Pentru început, în literatură, atunci când vorbim despre pisici, nu putem uita de Haruki Murakami. În romanul Cronica păsării-arc, povestea personajului principal, Toru Okada, pornește în momentul în care el începe să își caute motanul dispărut (care, pe parcursul cărții, funcționează și ca un prevestitor pentru lucrurile rele ce vor urma). În Kafka pe malul mării, unul dintre protagoniști este un mare iubitor de pisici, în timp ce Nakata (a doua perspectivă prezentată) are abilitatea de a vorbi cu ele, devenind cel care găsește și duce animăluțele pierdute înapoi acasă.

În lucrările sale, Murakami a fost inspirat de scriitorul Natsume Sōseki, care, în 1906, a publicat Motanul are cuvântul, o poveste despre societatea japoneză a vremii, prezentată prin ochii și vocea motanului Chibi, care judecă, plin de umor, oamenii din jurul său.

Tot pe baza acestei istorisiri, în 2012, scriitoarea Hiro Arikawa l-a introdus, în Memoriile unui motan calator, pe Nana, un personaj inspirat din mitul pisicii Maneki Neko. Romanul începe cu o secvență din lucrarea lui Sōseki („Eu sunt Măria-Sa motanul. Deocamdată n-am nume”), continuând cu momentul în care protagonistul, Satoru Miyawaki, găsește pisica rănită de o mașină și o ia în apartamentul său, unde o îngrijește până se vindecă, oferindu-i și un nume datorită codiței în formă de 7 (cifră considerată norocoasă). Când Satoru nu mai poate avea grijă de motan, începe să-i caute un nou stăpân, pornind astfel într-o călătorie care ne poartă prin diferite părți ale Japoniei și prin poveștile celor care ar putea deveni noua casă a lui Nana (care povestește totul la persoana I).

Un alt roman dedicat rolului felinelor în cultura japoneză este și Pisica și orașul, scris de Nick Bradley. Aici, el vorbește despre o micuță pisică tricoloră care, pe parcursul întâmplărilor, capătă un caracter mistic, unind destinele tuturor personajelor pe care le întâlnim.

POP-UP STORiEs | Pisicile și universul cultural pop(ular) japonezPOP-UP STORiEs | Pisicile și universul cultural pop(ular) japonezPOP-UP STORiEs | Pisicile și universul cultural pop(ular) japonez

 

 

 

 

 

 

 

 

Alături de ei, nu putem uita nici de Sosuke Natsukawa, autorul romanului YA The Cat Who Saved Books (unde avem din nou o pisică vorbitoare, pe nume Tiger, care apără destinul protagonistului), de Takashi Hiraide, care a scris The Guest Cat (o nuvelă care ne poartă printr-un district din Tokyo, unde o pisică salvează relația unui cuplu) sau de Genki Kawamura, care în If Cats Disappeared from the World prezintă o lume în care pisicile dispar pentru totdeauna.

POP-UP STORiEs | Pisicile și universul cultural pop(ular) japonez
Foto: Studio Ghibli

În lumea cinematografică, pe lângă adaptările romanelor de mai sus, felinele sunt reprezentate, în diverse forme, prin anime-uri.

Foarte multe personaje de acest tip vin, pentru început, din partea casei de animație Studio Ghibli, unde pisica are, din nou, rolul de a ghida și ajuta protagoniștii în aventurile lor.

În The Cat Returns, după ce Haru (eroina care are abilitatea de a vorbi cu animăluțele) salvează viața unei pisici (care se dovedește a fi Prințul Lune, o creatură magică), ca răsplată, este invitată în Împărăția Pisicilor. Aici, întâlnește o serie de personaje iconice, precum Baronul Humbert (pe care îl vedem prima dată în animația Whisper of the Heart), o statuie ce prinde viață pe timpul nopții.

The Cat Returns – Official Trailer

O altă pisică faimoasă, Jiji, apare și în Kiki’s Delivery Service, unde o vrăjitoare novice trebuie să își completeze antrenamentul mutându-se, alături de animăluț, într-un sătuc magic numit Koriko.

Mai departe, în My Neighbor Totoro, ne este prezentat Nekobasu, un motan-autobuz inspirat din Pisica de Cheshire. El are rolul de a-i adăposti pe protagoniști de ploaie și de a-i duce la destinația dorită.

Dacă ne îndepărtăm de universul Studio Ghibli, încă putem observa multiple personaje de acest tip, precum Meowth, un Pokémon care poate vorbi limba oamenilor, Blair, pisica magică din Soul Eater, Shamisen, motanul calico pasionat de filosofie din The Melancholy of Haruhi Suzumiya (care ne spune povestea lui și în manga A Perspective of Life from Shamisen) sau Luna, pisica venită din viitor și adoptată de Usagi Tsukino (Sailor Moon).

POP-UP STORiEs | Pisicile și universul cultural pop(ular) japonez
Foto: PlayStation

Tot în lumea Pop culture, pisicile pot fi întâlnite și în jocurile video.

În Animal Crossing, jucătorul este primit în universul de poveste de către Rover, un motan albastru care are rolul de a explica regulile jocului, în timp ce, în Neko Atsume (jucat de aproximativ 10 milioane de oameni), utilizatorul trebuie să atragă cât mai multe pisici în curtea și locuința sa, de care are grijă pe întreg parcursul jocului (amintind de The Sims și de clasicele animăluțe electronice Tamagotchi).

Un alt fenomen Pop culture, care și-ar putea găsi locul în toate categoriile de mai sus, este și faimoasa Hello Kitty, dezvăluită publicului în anul 1974, ca o reprezentare a stilului japonez kawaii (datorită vestimentației sale), alături de motanul Doraemon, numit de către Ministerul de Externe al Japoniei, în 2008, primul ambasador anime al țării.

Cu o puternică istorie în universul japonez, animăluțele mult iubite își păstrează elementul mitic, fiind transformate, prin noile forme artistice, în fenomene culturale de care ne putem bucura oricând și care, în același timp, ne învață foarte multe lucruri despre tradițiile și sufletul societății din care fac parte.

Text de Claudia Aldea

Galerie imagini

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.

Caută