Feelings
Feelings like I’ve never lost you
And feelings like I never really had you
Here in my arms.
Zilele trecute făceam niște chifteluțe grecești din dovlecei și ascultam muzică. De obicei, gătesc cu Mina sau cu Leonard Cohen, dar m-am gândit că poate și Nina Simone va fi un sous chef de ispravă. Și a fost. Până la Feelings, în celebra interpretare de la Montreux (1976). Am sărat Kolokythokeftedes cu lacrimi. Tocam usturoiul verde și menta și hohoteam.
Totuși, dacă ne dăm seama că suntem (aproape) contemporani cu niște artiști (probabil) desăvârșiți, ne putem numi cei mai norocoși oameni de pe planetă. În ciuda durerilor și a grijilor cotidiene. Muzica ne însoțeste natural în viață și în moarte. O simți cu tâmplele și cu nodul din stomac și cu inima și cu tremurul din genunchi și mai ales o simți în tălpi.
Poate că cel mai trist lucru pentru mine, de-a lungul anilor, a fost să observ cum tânăra generație școlită în jazz nu are curiozitatea să exploreze altceva în afară de șotronul care i se desenează în fața facultății. Am observat asta la nenumărate concerte internaționale, când mi-aș fi dorit să pot să refuz studenți doritori ai locurilor cu acces gratuit. Dar nu.
(Spre deosebire de teatru, unde situația a stat dintotdeauna exact invers.)
Am observat-o și în micile bârfe „nevinovate” și critici „de specialitate” pe la colțuri de mese, în rarele ocazii când am fost onorați cu prezența. Însă, cum frustrările sunt pentru oameni mici, revin la muzică.
Green Hours -Foto: Florentina Drăgan
Cred că putem pica de acord: lunea e o zi care nu creează așteptări. Așadar, m-am văzut la Green – desigur, într-o seară de luni – cu Nae Caranfil și Vivi Drăgan Vasile. Am pus viitorul la cale cât ai zice „film” și apoi am stat de povești. Așa cum fac oamenii când se strâng laolaltă întru frumos. Poveștile au călătorit din bar în bar și noi le-am ținut de mână. Apoi, Nae s-a așezat firesc la o pianină și a început să cânte. Nae a cântat, lumea s-a oprit pentru o clipă și a tăcut, iar zorile ne-au îmbrățișat pe străzile marelui oraș.
Și a fost seară și a fost o dimineață…
și au fost
Feelings
Feelings like I’ve never lost you…
Rozana Mihalache este nepoetă, jazz & cats mama & director artistic Green Hours & Jazzunique Festival.
