Ce va fi diferit anul acesta la Jazz in the Park față de edițiile trecute? Spuneți-ne 3 lucruri.
În primul rând, ediția din acest an vine după doi ani de pandemie, iar acest lucru ne permite să organizăm un festival diferit de ultimele două, deoarece va fi fără restricții. Acest lucru ne va da ocazia să confirmăm încă o dată titlul de Europe’s Best Small Festival, pe care l-am câștigat în 2019, la European Festival Awards.
O altă diferență ține de locul în care se va desfășura festivalul, mai exact: Parcul Etnografic din Cluj-Napoca. Am ajuns aici în urmă cu doi ani, constrânși de pandemie, dar s-a dovedit că locul ni se potrivește ca o mănușă. Nu doar noi, ci și comunitatea noastră s-a îndrăgostit de curțile și șurile vechi de sute de ani, iar acest element a fost definitoriu în decizia pe care am luat-o de a rămâne aici de acum înainte.
A treia diferență e faptul că accesul la festival nu va mai fi gratuit, cum era în Parcul Central, ci pe bilete. Nu a fost o decizie ușor de luat, dar a fost necesară, pentru ca acest festival să se poată întâmpla.
Care credeți că vor fi trupele din lineup (numiți doar 3) care vor atrage cei mai mulți oameni?
Depinde pe cine din echipa Jazz in the Park întrebi. Fiecare dintre noi are alt preferat și, după ce vom anunța și restul artiștilor din festival, sigur topul se va schimba. În acest moment, însă, am putea spune The Comet is Coming, Asaf Avidan și Dhafer Youssef. Sau Erik Truffaz, Yussef Dayes și Amadou et Mariam.
Cum arată Jazz in the Park 2022 în cifre (număr de participanți așteptați, număr de trupe, scene etc.)?
Ne dorim să ne treacă pragul peste 5.000 oameni în fiecare zi, care să se bucure de cele peste 45 de concerte, distribuite pe 5 scene, și care să descopere povestea celui mai vechi muzeu în aer liber care este Parcul Etnografic, noua noastră casă.
Cum vă alegeți trupele din lineup? Pe ce criterii vă bazați?
Am încercat întotdeauna să conturăm un lineup eclectic, în care să se regăsească atât cunoscătorii de jazz, cât și publicul, care e mai degrabă iubitor de experiențe și căruia îi place să descopere lucruri noi. Jazz in the Park a devenit, cu fiecare ediție, un loc al tuturor, cu concerte ale unor artiști pe care de-abia aștepți să-i asculți live, artiști care s-au impus deja pe scena jazz-ului la nivel internațional – așa cum a fost, spre exemplu, Marcus Miller, în 2019, dar și cu artiști pe care îi adaugi instant în playlist pe Spotify sau YouTube, după ce i-ai descoperit pe scena festivalului. Jazz-ul are o mulțime de subgenuri și influențe și ne dorim ca edițiile festivalului să surprindă diversitatea și accesibilitatea genului prin artiștii invitați.
Ce alte activități pregătiți pentru ediția din acest an, în afară de concertele propriu-zise?
Ediția din acest an e dedicată saltului spre tine însuți – un „tu” autentic și fain, pe care îl dezvălui doar în contexte personale, înconjurat fiind de prieteni. Vrem ca publicul nostru să simtă că face parte dintr-un mare grup de prieteni, așa că am pregătit o serie de activități în acest sens, în completarea concertelor. Vom organiza o serie de ateliere și lecții de muzică, pentru ca spectatorii să poată experimenta lucruri noi, vor fi târguri de viniluri și de artizanat, expoziții de artă și de sisteme audio, dezbateri și sesiuni de Q&A, care să ne apropie unii de alții. Punem la cale un program de activități adresate publicului de toate vârstele, de la cei mai mici prieteni ai festivalului la cei mai mari.
Care este influența pe care o are Jazz in the Park asupra turismului din Cluj? Cum v-au susținut până în acest moment autoritățile?
Jazz in the Park a apărut într-o perioadă în care sectorul de evenimente din regiune era abia într-un stadiu de înmugurire. Nu existau foarte multe inițiative de acest fel, cu excepția TIFF-ului, care devenise deja o tradiție. Am început în 2013 cu un public de 20.000 de oameni, în 3 zile, și am ajuns la 100.000 de oameni în 4 zile, în 2019, peste 40% dintre aceștia venind din diferite colțuri ale țării și chiar ale Europei. Pandemia a încetinit acest proces, evenimentele revenind mai degrabă comunității locale, dar potențialul festivalurilor de a crea un flux turistic național și internațional rămâne în continuare foarte mare. Cât despre sprijinul autorităților locale, ne-am bucurat de el de la prima ediție, cu atât mai mult cu cât agendele noastre aveau câteva puncte de referință comune.
Anul acesta, Jazz in the Park împlinește 10 ani de existență. Cum a evoluat festivalul vostru în acest deceniu, ce e total diferit față de prima ediție? Cum vă așteptați să arate festivalul vostru în următorii 5 ani?
A fost o călătorie cu suișuri și coborâșuri, dar o călătorie în care am experimentat și am învățat niște lecții fundamentale. Jazz in the Park s-a transformat și a crescut mult de la prima ediție până astăzi. A fost un festival care și-a dorit dintotdeauna să lase ceva în urmă, iar acest lucru a rămas neschimbat, însă felul în care face asta e mai matur și mai asumat cu fiecare ediție.
În 2013, am redat Parcul Central comunității din Cluj. Azi invităm publicul să descopere cel mai vechi muzeu în aer liber din România. În 2018 am avut nouă zile de ploaie din 11, iar în 2022 am trecut deja prin doi ani de pandemie, care ne-au marcat și ne-au învățat să fim mereu pregătiți pentru schimbare.
Pentru noi, Jazz in the Park nu e doar un loc de energii bune, ci și un loc în care să descoperi ceva nou, să te apropii de muzică mai mult, mai conștient, și ne dorim să explorăm această direcție și în următorii cinci ani.
Vă gândiți să organizați și alte festivaluri?
Suntem implicați deja în alte proiecte culturale. Spre exemplu, pe lângă Jazz in the Park, am creat și turneul de muzică clasică Classic Unlimited și Art in the Street, un eveniment dedicat artei stradale. De asemenea, anul acesta avem în plan organizarea unei expoziții itinerante și interactive dedicată muzicii, pe care am numit-o Music Gallery, și de care veți auzi mai multe în curând.
