De gusturi nu se discută, dar despre degustări, mai ales după o lungă pauză, cred că e de povestit.
La cea mai simandicoasă masă la care am fost vreodată, care a început cu un, să-i zic așa, pre-antreu și s-a încheiat, clasic și en fanfare, cu un desert, au fost șase feluri de mâncare. Dacă o să vă spun denumirile – de la Frumosul, psihedelicul vițel pictat prin învârtire și făcut la grătar fără flacără și Tortellini din Modena, în sos de parmezan Reggiano până la Hopa, am scăpat tarta de lămâie! – cineva cu aplecare către Fine Dining și care a fost la Modena, ar putea recunoaște semnătura ilustrului Chef Massimo Bottura, bucătarul italian necorpolent care și-a avertizat cititorii să nu aibă încredere într-un bucătar italian slab.
Dar asta a fost parcă într-o altă viață, despre degustarea ocazionată de lansarea unui meniu la un restaurant vreau să vă povestesc luna asta. Mi-e mai la îndemână, deoarece a avut la jumătatea lunii mai. S-a petrecut într-un București relaxat treptat – nici numai țineam minte că am fost la ultima degustare, parcă în toamna dinaintea pandemiei. În tot cazul, au fost șapte feluri de mâncare, iar cu deserturile, zece. Pe care, cu voia dumneavoastră, le voi enumera democratic, în ordinea apariției: somon gravlax cu mix de frunze și dressing de muștar; caracatiță la grătar, măsline Kalamata, cartofi și ulei de ierburi; salată Pine cu foie gras, coacăze, pere, brie și miez de nucă; ciuperci king oyster, arpacaș și brânză de Horezu; vită Rossini cu trufe negre, sparanghel, cartofi noi și foie gras; piept de rață glazurat, varză kale, morcovi colorați și sos de afine; biban de mare sălbatic, ciuperci king oyster, roșii colorate și piure de păstrânac; tartă de lămâie, sorbet de căpșuni și caramel sărat; prăjitură Dark Chocolate fără gluten și culis de căpșuni; mousse de ciocolată cu mentă și fistic.
Piept de rață
Apreciatele au fost multe, dar le voi enumera doar pe cele care au urcat pe podium, potrivit unei cercetări fără pretenții efectuată la fața locului: caracatița, rața și mouse-ull.
Vedeta serii de la Pine Restaurant & Terrace a fost însă degustarea în sine. Pentru mine, a fost un semnal că întoarcerea la vechea normalitate, dar cu păstrarea unor măsuri de siguranță, e nu doar posibilă, ci chiar aievea. După mai bine de un an de mâncare livrabilă și de experimentat tot soiul de rețete la domiciliu, șansa de a trăi din nou senzațiile de odinioară sunt o răsplată deopotrivă pentru clientelă și pentru industrie. O spune unul care a făcut rapelul încă din martie și abordează noua realitate cu prudență, însă și cu entuziasm.
- Text de Horia Ghibuțiu.
