Despre Brașov se spune că este cel mai frumos oraș din România și nu este doar o chestie care să țină de marketing. Cei care vin aici au grijă să tot revină, așa se și face că în unii din ultimii ani Brașovul a atras mai mulți turiști decât litoralul românesc. Ce știm cu siguranță este că e un loc cu adevărat magic și de care n-ai cum să te saturi.
Odată ajuns în centrul Brașovului, poveștile despre acest oraș nu mai par chiar atât de fantastice, ci mai degrabă ancorate în realitate.
Foto: Gabriel Bălănescu
Arheologii spun că ar fi descoperit aici, la bazele munților care înconjoară orașul de astăzi, așezări și altare dacice pentru sacrificii. După ocuparea Daciei, romanii au găsit aceste altare și, în spiritul lui Saturn (Zeul Timpului), ar fi numit muntele Tempus. După romani, cavalerii teutoni s-au așezat aici. Aceștia ar fi tradus în limba germană numele vechii cetăți și astfel a apărut denumirea de Kronstadt: Cetatea lui Kronos sau Cetatea Timpului. Bineînțeles, aceasta este doar una dintre multele ipoteze ce încearcă să explice etimologiile numelor Brașov și Kronstadt. Mai există o legendă care spune că muntele Tâmpa ar fi spinarea unui dragon ce-și doarme somnul de câteva mii de ani. Ce-i drept, nici aceasta nu pare atât de fantezistă atunci când privești spre Tâmpa din Piața Sfatului, pentru că îți dai seama imediat de asemănare.
Brașovul este plin de astfel de legende și basme, dar are și o frumusețe aparte, liniștitoare și care te face să ai impresia că ai pășit în altă lume, indiferent de anotimpul în care îl vizitezi. De exemplu, câteva zile în Brașov pe timp de iarnă se transformă într-un basm în sine. Iarna, când se lasă întunericul, orașul este mai liniștit, mai prietenos, iar albul zăpezii evidențiază faţadele clădirilor și întreaga arhitectură misterioasă a Brașovului. Printre atracțiile turistice se numără: Piaţa Sfatului (cu bradul și târgul de Crăciun pe timp de iarnă, de lângă emblematica Casa Sfatului); Strada Republicii, plină de clădiri cu un aspect deosebit; Biserica Neagră, simbol al Brașovului și unul din cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România; Strada Sforii, a treia cea mai îngustă stradă din Europa (111 – 135 de cm lățime); Bastionul Ţesătorilor, cu o arhitectură unică în sud-estul Europei și calități acustice extraordinare; Poarta Şchei, construită în 1827; superba Poartă a Ecaterinei, construită în secolul al XVI-lea pentru accesul în cetatea medievală; Turnul Negru, de unde poți face poze superbe cu Brașovul; Turnul Alb, construit între anii 1460 și 1494; Cetăţuia, care a reprezentat un punct important de apărare al Brașovului, dar care mai apoi a fost transformată în închisoare.
Dar, în loc să-ți povestim orașul, pe care te invităm să-l descoperi la picior atunci când vei avea ocazia, haide mai bine să-ți spune 10 lucruri pe care nu le știai despre cel mai frumos oraș din România:
1. Nu poți vorbi despre Brașov fără să vorbești și despre Biserica Neagră. Aceasta este cea mai mare biserică gotică dintre Viena și Constantinopol. Și are o istorie care se întinde pe 780 de ani. La începuturile orașului, aici exista o capelă mică, în stil romantic, care a fost distrusă în timpul marii invazii mongole din 1241. Dar pe locul micii bisericuțe a fost ridicată o biserică hală închinată Fecioarei Maria. Construcția a durat un secol, iar în anul 1689, marele incendiu care a devastat Brașovul a distrus acoperișul și turnul și tot interiorul. De atunci datează și denumirea actuală, pentru că zidurile exterioare au căpătat culoarea neagră. Dacă te vei uitat atent, vei vedea că pe acoperișul Bisericii Negre se află și o statuie a unui copil care se apleacă peste margine. Sunt două legende care-i explică existența. Una dintre ele spune că un meșter invidios pe un ucenic l-a împins de pe acoperiș, iar apoi, cuprins de remușcări, i-a făcut o statuie. Cea de-a doua spune că fiul unui meșter a venit în vizită la tatăl său, în șantier, și a alunecat de pe acoperiș. Răpus de durere, tatăl a ridicat această statuie în memoria fiului.
Foto: Vlad Moldovean
2. Pentru a-și apăra frumosul oraș, sașii din Brașov au ridicat în timp ziduri mărețe și puternice, înzestrate cu turnuri și bastioane. Recunoscuți pentru priceperea și hărnicia lor, sașii erau organizați în bresle – asociații de meșteșugari, fiecare dintre ele asumându-și și sarcina de a întreține un turn și un segment din zidul orașului. Astfel, colindând cărările de lângă zidurile Brașovului, vei găsi Bastionul Țesătorilor, Bastionul Curelarilor, Bastionul Fierarilor, Bastionul Cojocarilor, Turnul Cizmarilor sau Turnul Cuțitarilor.
Foto: Turnul Alb (Gabriel Bălănescu)
3. Dacă tot vorbim despre zidurile Brașovului, atunci trebuie menționat și faptul că ele au fost fortificate cu piatra provenită de la o altă cetate. Preocupat de soarta acestui oraș bogat de graniță, guvernatorul Ungariei, Ioan de Hunedoara, a ordonat distrugerea Cetății Brașovia de pe Tâmpa, între 1448-1453, deoarece se afla prea departe de oraș, iar materialele de la vechea construcție au fost folosite pentru a face Brașovul mai puternic și mai greu de cucerit. Urmele Cetății Brașovia se mai pot vedea și acum. Se presupune că aceasta ar fi fost ridicată de cavalerii teutoni între anii 1212 – 1218 și i-a salvat pe brașoveni de mai multe invazii. De exemplu, în anul 1395, înaintea izbucnirii războiului cu turcii, Mircea cel Bătrân și-a adăpostit familia în Cetatea Braşovia.
Foto: Ruinele unui turn de pază şi drumul care mergea către Curmătură – Dealul Melcilor
4. Istoria Brașovului are și o parte întunecată. Acum sute de ani, vizitatorii Brașovului era întâmpinați în fața porții, actuala intrare pe strada Republicii, de locul de execuție al vrăjitoarelor, prin ardere pe rug. În perioada 1621-1669, la Brașov au avut loc peste 20 de procese de vrăjitorie. Se mai spune că vrăjitoarele din Brașov se scăldau noapte în pârâul Spurcata, cel care curge și astăzi pe „După Ziduri”. Chemate de duhuri necurate, ele se ridicau noapte din paturi și alergau goale pe străzile orașului, venind apoi la pârâu unde se scăldau alături de un fantomatic cerb alb.
5. Nici Piața Sfatului nu a fost dintotdeauna un loc atât de plăcut. Pe vremuri, în Casa Sfatului funcționa Primăria Brașovului. Conducătorii sași se întâlneau periodic aici și decideau cum era mai bine să guverneze orașul. De asemenea, judele brașovean împărțea dreptatea în procesele desfășurate aici, iar uneori aveau loc execuții pe un eșafod de lemn construit pe locul fântânii arteziene de astăzi.
Foto: Piața Sfatului (Gabriel Bălănescu)
6. Strada Sforii a fost declarată încă din secolul al XVII-lea drept cea mai îngustă stradă din Europa de Est. Ea se află între străzile Cerbului și Poarta Schei, și are o lățime maximă de 1,35 m. Ea a fost construită cu un scop cât se poate de practic, acela de a facilita accesul pompierilor în zona respectivă. În timp strada a devenit un loc preferat de îndrăgostiți și se spune că cei care se sărută aici vor rămâne mereu împreună.
Foto: Strada Sforii (Gabriel Bălănescu)
7. Tâmpa și dragonul. Despre muntele Tâmpa se spune că ar fi găzduit ar fi adăpostit un balaur înaripat, care-și făcuse culcușul în grota Bethlen. Când i se făcea foame, el zbura în cetate și vâna oameni și animale. Pentru a scăpa de el, un tânăr viteaz a umplut o blană de vitel cu var stins și l-a momit pe balaur imitând sunetele pe care le-ar fi scos vițelul. Balaurul a căzut în capcană și a înghițit momeala, apoi s-a dus să bea apă de la un râu, iar varul a început să se încingă și l-a omorât din interior. Se spune că după moartea balaurului au apărut o mulțime de șopârle care pot fi văzute și astăzi în rezervația naturală Muntele Tâmpa: șopârle de munte, salamandra sau tritonul carpatic. Deci, ai grijă pe unde calci, pentru că se mai spune că dacă vezi o șopârlă pe Tâmpa îți va aduce un an de noroc, dar dacă-i faci rău îți va aduce trei ani de ghinion.
8. Dacă vrei să ajungi în Poiana Brașov pe jos, o poți face pe Drumul Vechi. Urcușul este foarte ușor și pornește de la Pietrele lui Solomon. Acesta este un alt loc de legendă. Una dintre poveștile pe care le istorisesc bătrânii locului îl întruchipează pe regele maghiar Solomon, care ar fi sărit cu calul peste prăpastia dintre stâncile care marginesc defileul râului Valea cu Apă. El încerca să scape de dușmanii care îl urmăreau, turci sau tătari. Urmăritorii n-au fost la fel de norocoși și au căzut în prăpastie, însă, în săritură, regelui i-ar fi căzut coroana la rădăcina unui copac. De la acest eveniment se spune că vine și vechea emblemă a Brașovului, coroana cu 32 de rădăcini. Tot aici, ar fi urmele unei fortificații antice (cetate dacică) aflată în amonte de Valea cu Apă, în locul cunoscut de șcheieni sub denumirea de Între Chietri. Tot aici, urcau (și încă urcă) Junii din Şcheii Brașovului, în Miercurea Paștilor, pentru a desfășura ritualul aruncării buzduganului și pentru a juca hora junilor. De la Pietrele lui Solomon, până în Poiana faci în jur de o oră, chiar și pe timp de iarnă.
Foto: Pietrele lui Solomon, (
Acum, că știi toate aceste lucruri, cu siguranță vei privi cu alți ochi Brașovul, dar ele sunt doar câteva dintre poveștile, legendele și locurile magice pe care acest oraș de poveste le păstrează între zidurile sale.
- Text de Gruia Dragomir.
