În week-end a avut loc la Brașov concursul național de soluții de mobilitate urbană – faza Brașov UrbanizeLab – un hakaton organizat de UrbanizeHub România. A avut loc în mediul online la Brașov, pentru că traversăm vremuri incerte, la fel cum a avut loc weekend-ul trecut la Galați și va avea loc la Timișoara weekend-ul viitor.
Juriul concursului a avut în componență diverși experți în dezvoltare urbană, reprezentanți ai administrației locale și ai societății civile. Unul dintre scopurile acestei campanii, este de a identifica soluții venite din partea cetățenilor care pot deveni proiecte pilot de mobilitate pentru orașele lor, prezentate în cadrul unul agregator de soluții cum a fost acesta. Discuțiile pe durata concursului s-au purtat cu specialiști în cadrul unor sesiuni de mentorat.
Eu și Dan Corolea, ne-am înscris în competiție pentru că vrem să vedem un Brașov mult mai aproape de ideea de Smart City. Pentru că vrem un Brașov sustenabil și pentru că suntem interesați de infrastructură, Dan chiar pasionat. Fiind un hakaton, echipele se formau inclusiv în timpul lui, așadar, ne-am bucurat că i-am cunoscut pe Alina Dogeanu, Mihaela Bănică și Sergiu Stemate, care au venit cu know-how pe partea de urbanism și arhitectură, pasionați și ei de dezvoltare urbană și orașe ale viitorului. I-am “cunoscut” e impropriu zis, pentru că am lucrat pe Zoom și pe WhatsApp, în cloud, pe Gdocs. Practic, am folosit toate minunile zilelor noastre, care micșorează distanțe și ajută la agregarea grupurilor și integrarea ideilor de noutăți conceptuale. Iar într-un fel, echipa a avut dinamica ei proprie, deși a fost una construită în mediul acesta online fără niciun fel de interacțiune fizică. Ne-am numit Urban Concept iar proiectul la care am lucrat Walkable City.
Ideea noastră s-a concentrat pe pieton, pe un oraș aerisit, pe spații pietonale interconectate, pe shared-spaces și atractivitate în definirea unui proiect pietonal particular. Noi am propus un traseu axial care să conecteze viitorul Parc Cultural După Ziduri de Zona Coresi, trecînd pe la noul AFI Mall. Pe lângă lărgirea spațiilor pietonale, introducerea benzilor dedicate pentru biciclete și alergat, ne-am gândit la un sistem de recompensare a celor care folosesc pietonalul. Iar pietonalul nu este gândit ca o stradă cu asfalt gri, este proiectat prietenos, cu insule de verdeață care absorb noxele, cu arbori la fel – tei, arțari norvegieni, este colorat și are iluminare cu energie solară, are spații de relaxare și odihnă, are terase. Am gândit proiectul în așa fel, deoarece orașele trebuiesc reorganizate în context pandemic, cu atenție concentrată pe transportul alternativ, cu promovarea mișcării în aer liber ca mijloc de prevenție în păstrarea sănătății, dar și cu atenție pentru ideea clară de dezvoltare durabilă a orașului, lucruri cvasi-ignorate până de curând.
Când am făcut cercetarea pentru proiect, pe partea financiară de exemplu, pentru a putea identifica și o viitoare finanțare, am văzut că Sibiul a accesat fonduri nerambursabile de 58 miloane de lei anul acesta pentru astfel de proiecte. Două proiecte de trasee pietonale și pentru bicicliști urmând a fi construite, contractele fiind deja semnate. A avut Sibiul mai multă implicare pe partea asta decât Brașovul? Da, absolut. A fost mai interesat nu doar de absorbția fondurilor europene mai tare ci și de ridicarea standardului vieții sibienilor. Vestea bună este că noi am identificat și fonduri disponibile, mai exact POR 2021-2027, AXA 3 – Orașe prietenoase cu mediul, așadar e nevoie doar de voință la nivelul administrației locale brașovene în implementarea unui astfel de proiect. Desigur, am avut și surpriza că Brașovul nu era inclus pe lista orașelor participante la European Mobility Week, un eveniment care se desfășoară anual între 16-22 septembrie și care promovează renunțarea la automobilul personal și parcurgerea distanțelor cu mijloace alternative de transport. Poate din 2021 lucrurile vor sta diferit.
Echipa noastră a câștigat locul I și premiul special al juriului pentru proiectul creionat la finalul celor două zile de concurs. Au fost punctate conceptul, prezentarea, noutatea, însă mai ales fezabilitatea și durata mică de implementare. Un astfel de proiect pilot, poate fi replicat apoi în alte locuri din Brașov, sau din țară, fiind un proiect complet benefic pentru comunitate. Avem de gând ca în curând să mergem cu o solicitare în fața Administrației locale și să căutam sprijinul pentru a fi implementat.
Revenind la hakaton, trebuie să amintesc și restul echipelor, pentru că orice timp dedicat pentru dezvoltarea comunității, orice idee care să facă viața mai ușoară sau mai frumoasă brașovenilor, trebuie amintită. Sunt mulți oameni pasionați de burgul ăsta și interesați de viitorul cetății. Așadar – Velorution a însemnat un proiect de bike- sharing, pe un traseu asemănător celui propus de echipa noastră, Pas cu Pas a avut un proiect de redefinire a cartierelor rezidențiale și a creșterii mobilității în aceste zone iar Tramvaie Brașov a trasat inclusiv axele pentru viitoarele linii de tramvai, proiecte pe care le susține de ani de zile.
Închei articolul ca pe ultimul slide din proiect. Brașovul este pe locul 3 în topul celor mai poluate orașe din România, care este în procedură de infringement în domeniul mediului privind deșeurile, natura, apa și calitatea aerului conform unei note din 30 octombrie,de pe site-ul oficial al UE. Să ai grijă de mediu și de calitatea vieții brașovenilor devine astfel mai mult decât un moft. Concluzia care s-a cristalizat la final este însă optimistă, faptul că idei există, există și fonduri, că au loc astfel de întâlniri care sunt agregatoare, nu are cum să nu fie pozitiv. Iar dacă din toate astea iese și o echipă care și-a propus să bea o cafea undeva în viitor, pe un pietonal nou din Brașov, sărbătorind nu doar premiile ci și implementarea unui model pilot de sustenabilitate, nu poate fi altfel decât foarte fain.
Articol scris de Mihaela Scânteie
