Din ce am văzut de-a lungul timpului, părinții sunt extrem de suspicioși atunci când copilul lor le spune că vrea să meargă la o sala de fitness, vă spun acest lucru și din proprie experiență. Aceste probleme apar de cele mai multe ori când copilul, fie fată sau băiat, are undeva la vreo 14-15 ani, sau mai exact când terminăm clasa a 8-a sau când începem clasa a 9-a.
Motivele sunt de înțeles: te-ai săturat să fii sedentar și vrei să faci un sport, dar nu vrei să faci performanță sau să ai antrenamente programate (cazul unor sporturi precum fotbal, baschet, etc.); ai nevoie să pui masă musculară pe tine pentru că ești destul de slab sau vrei să slăbești pentru că ai câteva kilograme în plus și ultimul, dar unul dintre cele mai importante motive, vrem să atragem atenția cuiva și începem să slăbim, să ne tonifiem, orice, doar pentru a stârni interesul acestor persoane (lucru strict normal la 14-15-16 ani).
Să zicem că ești hotărât și de luni vrei să te apuci de sală, să te reglezi cu alimentația și să te odihnești adecvat. Dar rămâne o problemă, ai nevoie de bani. Cum facem majoritatea dintre noi rost de bani când abia am început liceul? Ne rugăm de părinți, lăsându-le lor puterea de decizie ca să zic așa. Când părinții tăi îți aud planul, intervin anumite lucruri care îi împiedică să fie de acord cu tine. Vă voi spune care sunt motivele cele mai frecvente de care eu, prietenii mei sau oameni cu care am vorbit despre sală le-am întâmpinat până să ne convingem părinții.
Primul motiv: ,,TU CHIAR NU VREI SĂ MAI CREȘTI DELOC DE TE-AI HOTĂRÂT SĂ TE APUCI DE SALĂ?”. Ce e de făcut ca să îi convingi pe ai tăi că situația nu e chiar așa? Cauți pe internet, pe diverse site-uri sau pe youtube, răspunsuri la această întrebare. De fapt, există doar un singur răspuns care chiar are logică, mai exact dacă activitatea fizică se desfășoară în mod controlat, cu greutăți adecvate pentru fiecare și cu exerciții realizate corect, creșterea noastră sau sănătatea coloanei nu vor fi puse în pericol, din contră, pot fi chiar stimulate. Și acum revin la exemplul personal, m-am apucat prima dată de sală la 15 ani, având 1,73 înălțime. Destul de scund, nu? Da, dar eu am această înălțime de când aveam 12 ani, deci nu cred deloc că din cauza sălii n-am mai crescut
Al doilea motiv este acela că situația școlară ar avea de suferit din cauza timpului petrecut în sala de fitness. Aici trebuie să le dovedești contrariul, dar asta o să dureze un pic, și o să spun și de ce. În acest caz este nevoie de vreo 2 săptămâni în care trebuie să iei note bune și să faci exerciții fizice acasă pentru a le arăta părinților tăi că sportul și timpul dedicat lui nu îți vor schimba negativ situația la învățătură.
Încă un motiv, care mie mi se pare chiar stupid, este următorul: ,, Tu chiar vrei să arați ca ăia care iau steroizi și apar la televizor?”. Acest motiv este rezultatul dezinteresului lumii, care confundă culturismul profesionist cu fitness-ul făcut doar pentru sănătate și întreținerea propriului corp. Aici, din nou, poți apela la studii sau la fotografii cu oameni care practică fitness şi cu cei care au dus ridicatul de greutăți și aspectul masiv la rang de concurs, culturiștii. Le arăți diferențele și apoi cred că o să-și dea seama că au făcut tot timpul o confuzie.
Ca un bonus, le poți dovedi că faptul că te-ai apucat de fitness are alte efecte pozitive asupra ta, cum ar fi: mâncatul sănătos, o odihnă mai bună și mai multă disciplină. Nu cred că există vreun părinte care nu și ar dori aceste lucruri pentru fiul sau fiica lor. Sper că v-am fost de folos în această problemă.
