ART (Hi)STORIES | Ascultându-l pe ALLEN GINSBERG… la 100 de ani

Ascultându-l pe ALLEN GINSBERG… la 100 de ani

La aniversarea a 100 de ani de la naşterea vizionarului poet, compozitor şi fotograf Allen Ginsberg (1926-1997), merită să ne reamintim că, dincolo de a face din poezie o componentă esenţială a culturii Beat şi, mai târziu, a celei Hippie, acesta, ca susținător fervent al drepturilor civile şi ale omului, a inspirat și influențat continuu artiști și activiști din întreaga lume, iar moştenirea lui spirituală continuă să rămână şi în prezent extraordinar de relevantă într-o lume devenită apăsătoare şi nesigură datorită numărului tot mai mare de lideri cu tendinţe autoritariste şi de cetăţeni radicalizaţi, de adulţi resemnaţi sau nepăsători și de tineri din generaţii care încheie alfabetul, nesiguri de posibilitatea de a genera o schimbare socială semnificativă.

Creaţia lui Allen Ginsberg merită a fi (re)descoperită

Din această perspectivă, creaţia lui Allen Ginsberg merită a fi (re)descoperită mai mult ca oricând, pentru că, pe parcursul întregii vieţi, de la declarațiile sale împotriva represiunii sexuale din anii ’50 şi protestele contra războiului din Vietnam până la aşezatul pe calea ferată din Rocky Flats pentru a opri producția de plutoniu sau opoziția fermă față de distrugerea mediului înconjurător, artistul și-a pus întotdeauna în joc deopotrivă vocea, mintea și corpul.

Devenit celebru mai ales datorită poemului Howl, Ginsberg a dat glas la vremea sa cu emoție autentică și totală onestitate unei generații deziluzionate de materialism, război și represiune, iar forţa lui de expresie, ce a contribuit la dărâmarea sau erodarea multor tabuuri, a contribuit major la pasii făcuţi ulterior de societate în direcţia liberei exprimări.

Citește. Privește. Ascultă

Desigur, cea mai simplă şi directă modalitate de a intra în contact cu Allen Ginsberg este cititul, fie al poemelor sale, care au început să fie publicate începând din 1956, fie al sumedeniei de analize literare sau de context care i-au fost dedicate, iar la asta se adaugă privitul albumelor de fotografii pe care le-a realizat pe parcursul a peste patru decenii, ce documentează atât viaţa socială şi culturală americană printr-un sistem de filtrare personal (începând cu imaginile din 1945-46 cu William Burroughs, Jack Kerouac şi Hal Chase), cât şi peregrinările lui de globetrotter, din Tanzania până în URSS.

A treia cale de-al descoperi o reprezintă ascultatul, iar punctul de plecare îl reprezintă, fără îndoială, albumul Allen Ginsberg at Reed College – The First Recorded Reading of Howl and Other Poems, care oferă exact ceea ce promite titlul… cu o menţiune.

Legendara primă lectură publică a poemului Howl, susținută de Ginsberg, a avut loc la Galeria Six din San Francisco, pe 7 octombrie 1955, când în public se aflau Gary Snyder, Jack Kerouac, Lawrence Ferlinghetti și Neal Cassady, iar aceștia au recunoscut imediat natura istorică a serii. Kerouac avea să descrie evenimentul în romanul Dharma Bums, iar Ferlinghetti a publicat poemul în anul următor, în seria sa City Lights Pocket Poets, dar, totuși, nimeni nu a înregistrat acel happening.

Abia după ce Ginsberg și Snyder au mers la alma mater a celui din urmă, Reed College din Portland, poezia a fost înregistrată de Valentine’s Day, în 1956, doar că, secătuit de energie, Ginsberg a renunțat după prima parte. Totuşi, aceasta, alături de alte șapte poezii, oferă o imagine despre artistul aflat la început de carieră, care nu avea pe atunci încă nicio carte publicată.

Audiţiile rămân însă importante pentru descifrarea personalităţii lui Ginsberg în primul rând datorită pasiunii acestuia pentru muzică, reflectată în compoziţiile proprii, interpretate la armoniu indian – albumul inspirat de colecţia ilustrată de poezii a lui William Blake, Songs of Innocence and Experience -, sau prin colaborări inedite (Paul McCartney, Bill Laswell, Philip Glass), dar şi faptului că artistul Beat a avut o influență majoră asupra a numeroși muzicieni, de la cantautori iconici, precum Bob Dylan sau Patti Smith, până la trupe-fanion din diferite perioade din istoria Rock-ului, ca The Grateful Dead, The Clash sau Sonic Youth.

Rolul crucial al lui Allen Ginsberg în muzica din a doua parte a secolului al XX-lea este adesea subevaluat, iar pentru a-l percepe e suficientă ascultarea combo-ului de albume The Fall of America.

Primul, A ​​50th Anniversary Musical Tribute (2021), este o selecție de versuri și extrase din cartea lui Ginsberg din 1973, The Fall of America: Poems of These States, 1965-1971, puse pe muzică de membri ai Grateful Dead, Fugs, Sonic Youth, Handsome Family, Virgin Prunes și Yo La Tengo, plus Devendra Banhart, Bill Frisell, Andrew Bird și Angelique Kidjo, iar a doilea volum, A ​​Musical Tribute To Benefit Pen America (2023), beneficiază de aportul unui spectru foarte larg de artişti din zone de expresie diferite, de la Ai Weiwei şi Thurston Moore la Philip Glass şi Miho Hatori.

Răscrucea dintre artă și revoluție

Indiferent însă de forma prin care se ajunge la creaţiile co-fondatorului mişcării Beat, acestea ne relevă un căutător spiritual neobosit și un activist aflat mereu la răscrucea dintre artă și revoluție. Allen Ginsberg ne-a provocat să vedem – să vedem, nu să privim! – frumusețea, umanitatea, dar şi nebunia dintr-o lume ce riscă să se auto-distrugă. Moștenirea pe care ne-o lasă poetul continuă să se regăsească implicit în protestele fiecărui artist faţă de excesele, abuzurile sau derapajele celor care deţin puterea.

Text de IOAN BIG | ART (Hi)STORIES