Noua carte de poezie a Elenei Vlădăreanu, „bani. muncă. timp liber” (Nemira), e un volum-manifest, care ar trebui să intereseze pe foarte multă lume, fiind despre exact ce ne anunță titlul.
Teme deosebit de importante și serioase în lumea de aici și acum, abordate poetic, dar extrem de direct și din interior. Poezia e de cea mai bună calitate, iar viziunea Elenei e originală și îndrăzneață, chiar dacă ideile circulă și cu părerea ei vor fi de acord majoritatea scriitorilor, despre care e I-a parte a cărții, în care poeta se luptă cu prejudecata oamenilor simpli, care îi cred pe artiști „niște paraziți”.
Ciudat, dar și artiștii au nevoie de bani, și munca lor ar trebui să fie remunerată, și lecturile, și publicatul ar trebui să fie plătite ca orice altă muncă, spune poeta, uneori ironic, artistic, alteori direct, ca-ntr- un manifest social.
Dacă I-a parte reprezintă pdv al artiștilor, partea a II-a, despre muncă, e scrisă din pdv al femeilor. Despre nedreptățile care se fac femeilor doar pentru că-s femei, o poziție feministă, dar fb argumentată. A III-a parte, despre timpul liber, trebuie să intereseze chiar pe toată lumea, fiind vorba despre oameni și despre pericolul robotizării, despre cum roboții înlocuiesc încetul cu încetul oamenii, care, iată, în sfîrșit vor avea mai mult… timp liber. O carte excepțională, care ar trebui citită nu numai de scriitori.
Carte recomandată de Mihail Vakulovski – Scriitor, traducător din literatura rusă, fondatorul şi realizatorul revistei Tiuk! (www.tiuk.reea.net) şi al CenaKLUb-ului Tiuk.
