Radu Pavel Gheo este unul din cei mai buni scriitori români contemporani, iar cele mai noi romane ale sale, „Noapte bună, copii!” și „Disco Titanic” (Polirom, 2016), îl fac un scriitor de prim raft și pentru literatura universală. Ca să fie clar din start ce părere am despre ele, vă spun doar că „Noapte bună, copii!” a cîştigat Premiul Tiuk pentru cel mai bun roman al anului, iar „Disco Titanic” e Cartea Anului 2016. Şi „Disco Titanic” e un roman în două lumi – şi narative, şi istorice; între trecut şi prezent, adolescenţă şi maturitate, ceauşism şi veşnic capitalism de tranziţie, bănăţeni şi restul românilor, bănăţeni şi iugoslavi, între aici şi dincolo, între acţiunile din trecut şi trăirile interioare din prezent. Un roman realist, politic, social, existențial, de dragoste, despre vise și nostalgii, despre cum unele acţiuni şi întîmplări din trecut te pot bîntui toată viaţa. Naraţiunea e suprapusă, mereu pe două planuri, cu două linii de subiect care curg unul din altul, chiar dacă-s din timpuri diferite. Cartea – foarte bine scrisă şi construită – se citeşte cu mare interes. Un roman foarte bun, care cuprinde, pe lîngă prezent, o perioadă extrem de fierbinte din punct de vedere istoric – revoluţia din 1989, căderea comunismului din Estul Europei şi destrămarea fostei Iugoslavii. Lectură plăcută şi utilă!
Carte recomandată de Mihail Vakulovski, scriitor, traducător din literatura rusă, fondatorul şi realizatorul revistei Tiuk! (www.tiuk.reea.net) şi al CenaKLUb-ului Tiuk.
