Deși ascultasem „Scrisoare către tata” de Franz Kafka cînd a apărut varianta audiobook, acum, cînd cartea a fost editată și tradițional, pe hîrtie, nu m-am putut abține să n-o citesc. Volumul a apărut la editura Humanitas Fiction, colecția Raftul Denisei, în traducerea superbă a lui Mircea Ivănescu, cu o postfață de Ioana Pârvulescu. Deși începe cu „Iubite tată”, scrisoarea este o răbufnire de orgoliu a unui om rănit, care a suferit toată viața din cauza traumelor din copilărie și care, în sfîrșit, a explodat. Scrisoarea a fost scrisă în noiembrie 1919 (cînd Kafka avea 36 de ani), în urma unor certuri în familie, provocate de intenția scriitorului de a se căsători cu o fată care nu le plăcea părinților și de cuvintele tatălui, altfel… inofensive. Franz se retrage la o pensiune unde de obicei se ducea la tratament și… scrie o scrisoare care-i reprezintă – și totodată… îi răzbună – pe toți fiii care au suferit din cauza taților. Scrisoarea e despre „viaţa mea cu tine de pînă acum” şi „perspectivele pe care le prezintă ea pentru viitor”. Fiul îi reproşează tatălui cam tot răul care i se întîmplă în viaţă: de la faptul că e timid pînă la ratarea alegerii profesiei & nevestei. Nu se poate înţelege cu taică-so nici măcar în problema religioasă: „(nu m-am plictisit atît, mai tîrziu, cred, decît la orele de dans)”. Deși scrisoarea e autobiografică, prezintă în primul rînd interes literar. Franz nu i-a dat-o tatălui, ci a rugat-o pe mama sa să i-o înmîneze, dar aceasta nu i-a transmis-o (aşa cum ar face orice mamă… normală la cap), așa că tatăl n-a citit… capodopera pe care a provocat-o. Mircea Ivănescu spune că „Scrisoare către tata” este „forma pe care secolul XX a dat-o parabolei Fiului rătăcitor…”. De la această scrisoare pot porni nenumărate discuţii & teorii. Îl înţeleg perfect pe fiul sensibil, dar îl înţeleg la fel de bine şi pe tatăl său. Aşa că prefer să nu pic în patima teoriilor, ci mai citez cîteva fragmente din această carte frumoasă pe care o recomand tuturor, fireşte. E o lectură utilă pentru toată lumea!
Recomandare de Mihail Vakulovski, scriitor, traducător din literatura rusă, fondatorul şi realizatorul revistei Tiuk! (www.tiuk.reea. net) şi al CenaKLUb-ului Tiuk.
