Teatrul Național “Mihai Eminescu” din Timișoara
Creat in 1947, prin repertoriul bogat si prin numele sonore care au activat pe scena sa, a devenit un punct de reper in viata culturala locala. Teatrul din Timişoara apare mentionat pentru prima adata în procesul verbal al consiliului comunal german din luna mai 1753. Istoria teatrului de-a lungul timpului a fost plina de intamplari: s-a deschis in 1761, dar a ars cinci ani mai târziu într-un incediu.
În cursul anului 1795 s-au facut unele lucrari de amenajare, la parter functionand un restaurant şi o cafenea care serveau clienţii. Publicul are acces în teatru pe cele şase scări, dintre care două conduc spre bulevard. Vestibulul principal e îmbrăcat în marmură artificială şi are două scări de onoare, lucrate din marmură albă de Ruşchiţa. Din acest vestibul se intra în vestibulul rotativ din subsol, unde se află garderobele şi cele patru scări care duc la parter, mici loji şi galerii.
Teatrul reclădit s-a redeschis în ianuarie 1928, la eveniment luând parte şi membri ai casei regale. Cu toate acestea, inaugurarea Teatrului naţional ca instituţie publică de spectacole dramatice în limba română s-a petrecut în seara Crăciunului din anul 1945, marcată de un spectacol regizat şi jucat de celebra actriţă Lilly Bulandra.
