Sibian la origine, Enea Trailović a început studiul viorii la 6 ani în cadrul Liceului de Artă, iar în prezent e student al Universității Naționale de Muzică din București.
Cu toate că muzica e cea mai mare pasiune a lui, pentru a deveni un muzician mai complex încearcă să se apropie și de celelalte ramuri ale artei.
Întrebat cum a apărut vioara în viața lui, Enea își amintește că părinții au fost cei care l-au îndrumat către această vocație: ”Pasiunea pentru vioară a venit în timp. Pentru un copil, inițierea în domeniul muzicii e foarte dificilă, cu un parcurs plin de obstacole, care necesită multă răbdare pentru că oferă un rezultat considerabil după mulți ani. Profesorii pe care i-am avut de-a lungul timpului m-au încurajat și inspirat prin dedicarea lor atât față de instrument, de muzică, cât și față de elevi.”
Pus să traducă în cuvinte ce înseamnă sunetul viorii pentru el, Enea face apel la o sintagmă des întâlnită în rândul violoniștilor: ”Vioara e o prelungire a vocii. Mereu am dat crezare acestui concept încercând să-mi perfecționez sunetul viorii și să-i dau originalitate, raportându-mă la ideea iterată anterior. Totodată a devenit și o modalitate de a-mi transpune trăirile și emoțiile printr-o interpretare autentică.”
Un alt subiect pe care l-am abordat a fost timpul pe care îl alocă studiului pentru a ajunge la sunetul perfect. Enea consideră că e mai importantă calitatea orelor alocate studiului, nu numărul lor: ”Evident, în perioadele cu multe concerte, recitaluri sau examene, programul meu de studiu poate să depășească 7 ore, dar în general nu îmi setez obiective temporale.”
Referitor la sunetul perfect, Enea crede mai degrabă într-unul personal, într-o abordare originală: ”În prezent mă aflu în căutarea asiduă a unui sunet care să mă reprezinte, să fie versatil din toate punctele de vedere și corect stilistic, deoarece, în opinia mea, frumusețea actului artistic e oferită de autenticitatea interpretării prin amprenta artistului.”
Pentru că recent a urcat din nou pe scenă alături de Orchestra sibiană, am vrut să aflu de la Enea ce rol a avut în evoluția lui Filarmonica sibiană: ”A jucat un rol important în modelarea parcursului meu artistic. Încă din clasele primare frecventam concertele săptămânale ale stagiunii, profesoara mea de vioară de atunci fiind membră a orchestrei, astfel având prilejul de a asculta mari maeștrii ai muzicii. Debutul meu solistic pe scena Filarmonicii a avut loc în iunie 2023, sub bagheta dirijorului Gheorghe Iliuță.”
Pe finalul interviului am povestit cu Enea despre ce-și dorește să transmită publicului atunci când urcă pe scenă.
”Prezența pe scenă în fața publicului vine cu expunerea necesară unui artist, cu experiența complexă a interpretării unui act artistic și, totodată, valorifică munca depusă studiind. Atunci când sunt pe scenă, în fața publicului, încerc să-mi prioritizez obiectivele. Aspir către o interpretare frumoasă, autentică sau corectă, dar în primul rând, încerc să mă bucur din plin de moment, să-l privesc ca pe un rod al muncii mele, nu ca pe o piatră de încercare”, încheie tânărul violonist.
INTERVIU DE RĂZVAN SĂDEAN, apărut în revista Zile și Nopți Sibiu, nr. 20, 16-30 noiembrie 2024
