Cetatea Şcheia, întâlnită și sub denumirea de Cetatea de Apus a Sucevei, este o cetate în ruine, aflată în partea de N-V a Municipiului Suceava.
Fortăreața se află localizată la marginea unei păduri aflate pe un pinten terminal al dealului Şeptilici, la o înălţime de peste 80 m faţă de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea întreaga vale nordică a Sucevei.
Cetatea Şcheia făcea parte din sistemul de fortificaţii construit în Moldova la sfârşitul secolului al XlV-lea, în momentul apariţiei pericolului otoman.
Sistemul de fortificaţii medievale cuprindea aşezări fortificate (curţi domneşti, mănăstiri cu ziduri înalte, precum şi cetăţi de importanţă strategică), în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având şanţuri adânci.
Cetatea a fost construită la sfârşitul secolului al XIV-lea de Petru al II-lea Muşat, fiind demantelată la începutul secolului al XV-lea de Alexandru cel Bun. În prezent, din Cetatea Şcheia nu au mai rămas decât nişte ruine.
La cetate se poate ajunge pe un drum forestier aflat la capătul Străzii Mihail Sadoveanu din Suceava, printr-o pădurice până se ajunge într-o creastă de deal.
LEGENDĂ CONFIRMATĂ DE CERCETĂRI ARHEOLOGICE
Existenţa Cetăţii Şcheia nu a fost pomenită în nici un letopiseţ sau alt document scris, doar tradiţia orală fiind cea care a transmis peste veacuri informaţia că a existat pe latura de vest a oraşului Suceava o cetate care ar data din vremea lui Ştefan cel Mare. Mult timp s-a crezut că este vorba de o legendă, tradiţia neprecizând unde s-ar afla această cetate.
Cercetările arheologice efectuate aici au confirmat tradiţia orală, fiind descoperite ruinele unei cetăţi mai vechi, construite într-o zonă greu accesibilă pe botul unui deal care domină valea râului Suceava şi a pârăului Şcheia. Motivele alegerii acestei zone erau de ordin strategic, de aici putând fi supravegheate drumurile dinspre nord şi vest (adică dinspre Polonia şi Ungaria).
AVEA ROL DE PROTECȚIE
Oraşul Suceava, care devenise capitală a Principatului Moldovei în anul 1388, dispunea de o curte domnească în centrul oraşului şi de două cetăţi: una în partea de est (Cetatea de Scaun) şi alta în partea de vest (Cetatea Şcheia). Cetăţile aveau rolul de a proteja capitala, constituindu-se într-un stâlp de apărare a independenţei noului stat moldovenesc.
Cercetările arheologice efectuate aici în a doua jumătate a secolului al XX-lea au scos la iveală faptul că Cetatea Şcheia avea forma unui romb, cu laturile aproape paralele şi egale. Zidurile şi turnurile Cetăţii Şcheia au fost construite din bolovani de carieră nefasonaţi. Nu se cunoaşte unde era amplasată intrarea. Săpăturile din incinta cetăţii au scos la iveală urme ale unui pavaj de incintă şi ale unei plăci de mortar uniforme. Pe latura de nord-est şi parţial pe cea de sud-est a existat un şanţ de apărare cu val, cu scopul de a creşte potenţialul defensiv al cetăţii.
VESTIGII ARHEOLOGICE
Printre vestigiile arheologice descoperite în perimetrul cetăţii menţionăm monede de argint emise de Petru Muşat și de Alexandru cel Bun, fragmente de ceramică rurală şi orăşenească specifică secolului al XIV-lea, vârfuri de săgeţi, unelte de zidărie, urme ale unor dulapi de lemn şi a unor scânduri, grinzi pentru etajele turnurilor şi amnare.
Astăzi din întreaga cetate nu se mai văd decât nişte ruine, părţi din zidurile de pe laturile de nord-vest şi sud-est.scopul de a creşte potenţialul defensiv al cetăţii.
De: MIHAELA IRINA BUCȘINESCU
