Azi vă recomand cea mai faină carte pe care am citit-o în ultima vreme (deși după aceea am mai citit cîteva sute!). „Laur” de Evgheni Vodolazkin (noua senzație a rușilor!) e un roman despre cum, urmîndu-și conștient calea, omul se poate salva și pe sine, și pe cei de lîngă el. Un roman care are mai multe coduri şi poate fi citit pe niveluri diferite. Un roman despre credinţă, despre timp, despre scris şi citit, despre cum fiecare literă are forţa şi semnificaţia ei şi despre cum literele se adună în cuvinte, iar cuvintele în propoziţii, fraze şi poveşti. Un roman despre toate leacurile naturale posibile (aşa cum “Moscova-Petuşki” e despre toate combinaţiile de alcool), pentru orice boală, despre toate păcatele (mici şi mijlocii), un roman foarte bine gîndit, construit şi scris. Un roman (ne)istoric, biografic, de aventuri, duhovnicesc, ştiinţifico-fantastic, existenţial, avangardist, care se citeşte cu mare interes şi cu plăcere maximă. Nu în ultimul rînd – un roman foarte bun, care nu seamănă cu ce se scrie acum în Rusia, ceea ce ne face să înţelegem că o cultură cu adevărat mare trebuie să respecte diversitatea şi concurenţa.
Evgheni Vodolazkin spune că primește foarte multe reacții despre această carte frumoasă de pe toate meridianele globului, de la oameni de toate profesiile şi vîrstele. Cineva i-a scris că era bolnav, dar, citind cartea, s-a lecuit. Oricum, lectura acestei cărți vă poate face numai bine!
Recomandare de Mihail Vakulovski
