Industria jocurilor de noroc a intrat din nou în atenția autorităților și a opiniei publice, pe fondul dezbaterilor despre impactul pe care gamblingul îl are asupra sănătății mintale și asupra comunităților.
Am discutat cu psihologul Mihai Copăceanu, specialist în adicții, despre riscurile reale ale acestei forme de dependență, semnele timpurii și vulnerabilitatea tinerilor în fața acestui fenomen.
Din perspectiva unui specialist în dependențe, cât de apropiată este dependența de jocuri de noroc de cea de substanțe și care sunt cele mai mari riscuri pe care le implică?
Am zis-o în mod repetat: „Să permiți jocurile de noroc în oraș este ca și cum ai legaliza drogurile”. Din punct de vedere psihologic și clinic, din perspectiva dependenței există foarte multe similarități între dependența de droguri și dependența de jocuri de noroc. Similarități în mecanismele cognitive, în afectarea funcțiilor și structurii creierului, în efectele lor și în simptomele comportamentale.
Mai mult, studiile de neuroștiință demonstrează faptul că disfuncțiile care implică regiuni similare ale creierului sunt asociate atât cu jocurile de noroc problematice, cât și cu tulburările de consum de substanțe. Ca să-ți răspund, să ne gândim la toate pericolele drogurilor și vom înțelege riscurile jocurilor de noroc: de la afectarea relațiilor personale, familiale, sociale și profesionale la depresie, ideație, tentative și suicid.
Drept urmare, responsabilitatea primarilor e covârșitoare, iar deciziile și măsurile lor pot avea un impact major asupra sănătății comunităților, precum și asupra siguranței, integrității și vieții locuitorilor.
În percepția publică, dependența e asociată mai ales cu alcoolul sau cu drogurile, în timp ce jocurile de noroc sunt privite mai rar ca o problemă de sănătate. Cum se instalează dependența de gambling și care sunt primele semne care ar trebui să ne îngrijoreze?
Fiind o dependență comportamentală, tindem să minimalizăm mult dependența de jocuri de noroc mai ales când susținem că este o chestiune de voință, că oricând jucătorul se poate abține, că nimeni nu te împinge să intri într-o sală sau un cazinou. Fals! În ultimii ani, odată cu creșterea numărului de dependenți și cu discuțiile tot mai frecvente despre pierderi financiare, divorțuri și alte efecte negative, publicul a început să înțeleagă că nu e un aspect lipsit de gravitate, ci o tulburare.
Primele semne sunt: imposibilitatea jucătorului de a se abține, dificultăți în a-și reduce, limita sau întrerupe comportamentul, preocupare cognitivă în mod excesiv, sevraj psihologic (neliniște, iritabilitate, anxietate, furie) și continuarea jocului în ciuda consecințelor negative. Să nu uităm de minciună.
Când vorbim despre tineri, există anumite trăsături de personalitate sau factori de mediu care îi fac mai vulnerabili la dependența de jocuri de noroc?
Avem studii care indică clar că o persoană care începe din tinerețe cu pariuri sportive are un risc mai mare de a juca la păcănele. Avem alte studii făcute pe trăsăturile de personalitate cu riscuri crescute la tinerii care se plictisesc cu ușurință, caută senzații, sunt impulsivi și nu respectă regulile.
Disponibilitatea și normalizarea jocurilor reprezintă alți factori de risc, cu cât avem mai multe săli în jurul nostru, cu atât vom avea mai mulți jucători și totodată cu cât prietenii noștri (apropo de anturaj) joacă și ei sau cel puțin sunt relaxați cu privire la păcănele și noi vom avea un risc mai crescut de a juca și de a deveni dependenți.
În ultimii ani, tot mai multe persoane publice promovează platforme de jocuri de noroc. În ce măsură crezi că astfel de asocieri influențează percepția și comportamentul tinerilor care le urmăresc?
La persoanele care deja joacă și sunt influențabile, promovarea de către persoanele publice are o anume influență, la cei care nu joacă și nu sunt interesați nu există nicio influență. Există un anume transfer de credibilitate care te influențează să apelezi la un anume brand și de obicei persoanele publice sunt și cele care se bucură de prestigiu public, de notorietate și dacă se poate și de resurse financiare considerabile. Deci contează profilul acestuia.
Nu o să vedem un academician, un medic foarte celebru, un avocat sau un om de cultură foarte cunoscut, precum Mircea Cărtărescu care să facă reclamă. Nu pentru că unii dintre aceștia au valori morale și pentru că nu are nicio influență dacă Andrei Pleșu ar face reclamă la păcănele.
Deși în România accesul la jocuri de noroc e interzis minorilor, în spațiul public a apărut propunerea ca limita de vârstă să fie ridicată la 21 de ani. Crezi că o astfel de măsură ar avea un impact real în prevenirea dependenței în rândul tinerilor?
Categoric da! Există câteva argumente aici. În primul rând cele de ordin neurocognitiv. Maturizarea cerebrală nu se încheie la 18 ani, la 18 ani suntem doar majori, noi ne maturizăm și la 21 de ani. Cu cât amânăm jocurile de noroc, cu atât ne diminuăm riscul de a fi dependenți.
În al doilea rând, până la 21 de ani cresc șansele ca acest tânăr să se ocupe de lucruri mai serioase în viață, fie că este vorba de studii superioare sau serviciu, ceea ce înseamnă nu doar alte preocupări, ci și alte tipuri de activități mult mai sănătoase, fără impulsivitate și cu mai mult control.
Dacă ne referim mai ales la jocurile de noroc din mediul online, mult mai ușor de accesat de tineri, ce măsuri ar putea preveni dependența și cum ar trebui împărțită responsabilitatea între autorități și părinți?
În prezent, urgența reglementării e în sarcina autorităților.
Iată câteva măsuri eficiente:
a) În Italia a avut eficiență ”Decreto Dignità” (2018) prin care a fost interzisă publicitatea directă sau indirectă, la televiziune, radio și în online. Deci, restricțiile cu privire la reclame.
b) Măsuri stricte cu privire la verificarea identității (nu doar ID cât și limitarea la un singur cont per persoană).
c) Măsuri rapide de autoexcludere.
d) Cel mai eficient: limite cu privire la pierdere și depunere, Germania a impus din 2021 o valoare maximă de 1.000 de euro.
e) În final, psihologic, limitarea designului care creează dependență (pauze obligatorii, limite de viteză la sloturi).
