ARHITECTURA | Restaurarea, între prestigiu cultural și profit: Casa Tătărăscu — actuala EkoGroup Vila

Există în București o vilă interbelică unde un premier lua decizii, Brâncuși a sculptat, iar elita politică și culturală a anilor 30 se întâlnea departe de ochii lumii. Casa Tătărăscu din strada Polonă nu a dispărut în uitare — a fost restaurată și transformată în EkoGroup Vila, un spațiu cultural și de evenimente care demonstrează că patrimoniul arhitectural nu e o povară, ci o resursă strategică. Arhitecta Ioana Aldea explică de ce.

Patrimoniul urban construit — o resursă la intersecția culturalului cu economicul

Fondul arhitectural al centrelor urbane, cu precădere cel consolidat în perioadele antebelică și interbelică, reprezintă o resursă de o valoare excepțională, situată la intersecția dimensiunilor culturală, socială și economică.

Această moștenire construită, definită printr-o remarcabilă eterogenitate stilistică, de la rigoarea neoclasicismului și eclectismul exuberant până la specificul neoromânesc ori avangarda modernismului, depășește funcția unui simplu decor estetic. Imobilele respective funcționează ca veritabile cronici materiale ale transformărilor sociale și tehnologice, ancorând identitatea urbană într-o continuitate istorică necesară memoriei colective.

“Imobilele istorice funcționează ca veritabile cronici materiale ale transformărilor sociale și tehnologice, ancorând identitatea urbană într-o continuitate istorică necesară memoriei colective.”

Reabilitarea: mediere între integritate istorică și exigențe contemporane

Reabilitarea și refuncționalizarea presupun astăzi un proces complex de mediere între integritatea materială a structurii originale și exigențele contemporane de locuire sau de funcționalizare, precum siguranța structurală, confortul termic ori accesibilitatea universală. Experiența europeană demonstrează că reintegrarea acestor imobile în circuitul urban activ rămâne singura metodă viabilă de a contracara degradarea prin abandon, devenind o entitate urbană regenerată.

Din perspectivă financiară, deși restaurarea trece adesea drept un demers copleșitor în raport cu noile construcții, analizele de rentabilitate pe termen lung scot în evidență avantaje competitive majore. Unicitatea arhitecturală și poziționarea centrală oferă acestor proprietăți o cotă de piață rezistentă la fluctuații. Mai mult, accesarea mecanismelor de finanțare naționale și europene, alături de diversele facilități fiscale contribuie la diminuarea efortului investițional, transformând conservarea patrimoniului într-o oportunitate sustenabilă pentru mediul privat.

“Conservarea patrimoniului devine o oportunitate sustenabilă pentru mediul privat — unicitatea arhitecturală oferă o cotă de piață rezistentă la fluctuații.”

Industriile creative și ospitalitatea — noua viață a clădirilor istorice

Un vector esențial în revitalizarea orașului îl reprezintă adaptarea acestor spații pentru industriile creative, ospitalitate sau servicii comunitare. Conversia clădirilor istorice în hoteluri boutique, centre culturale ori spații de lucru colaborativ nu doar salvează substanța construită, ci regenerează întreg micro-ecosistemul social din proximitate.

Asemenea funcțiuni capitalizează „autenticitatea” spațiului, un atribut tot mai căutat într-o lume marcată de standardizare, oferind experiențe senzoriale și spațiale imposibil de replicat în imobilele noi.

Dialogul dintre vechi și nou: onestitate, reversibilitate, responsabilitate ecologică

Eficiența unor astfel de demersuri depinde fundamental de calitatea dialogului între substanța istorică și designul contemporan. O inserție modernă reușită trebuie să fie onestă și reversibilă, mizând pe tehnologii care respectă fizica structurii vechi fără a-i mima limbajul artistic.

Această filosofie a reutilizării adaptive răspunde, totodată, responsabilității ecologice actuale prin valorificarea energiei înglobate în clădirile existente, ceea ce reduce amprenta de carbon și limitează expansiunea urbană necontrolată.

“O inserție modernă reușită trebuie să fie onestă și reversibilă, mizând pe tehnologii care respectă fizica structurii vechi fără a-i mima limbajul artistic.”

Casa Tătărăscu — EkoGroup Vila: un model viu de revitalizare

Un exemplu elocvent al acestei paradigme de revitalizare este Casa Tătărăscu din strada Polonă nr. 19, actuala EkoGroup Vila. Aceasta este un spațiu cultural și de evenimente unic în România, construit în anul 1930, în stil mediteranean neoromânesc. Proiectată de arhitectul Alexandru Zaharia, vila a fost gândită încă de la început ca o reședință de reprezentare, un loc al deciziilor, al artei și al întâlnirilor discrete ale elitei politice și culturale interbelice.

Importanța sa actuală depășește estetica arhitecturală, vila funcționând ca un concept viu unde istoria documentată și experiența senzorială se contopesc firesc. Interiorul adăpostește piese de o valoare excepțională, precum banca și șemineul sculptate de Constantin Brâncuși, elemente ce atestă legătura profundă dintre Aretia Tătărăscu și marele sculptor. Dincolo de rigoarea muzeală conferită de biblioteca premierului sau de biroul istoric al lui Ion Argetoianu, EkoGroup Vila este și un spațiu dedicat evenimentelor private și corporate exclusiviste.

Configurația actuală permite o flexibilitate remarcabilă, adaptată cerințelor contemporane de rafinament. Saloanele principale pot găzdui până la 90 de persoane, în timp ce spații precum Biblioteca Premierului, camera secretă de poker ori Cigar Lounge-ul interbelic oferă cadrul ideal pentru conversații discrete și întâlniri de board. Terasele exterioare, cu o capacitate de 100 de locuri, întregesc acest ansamblu unde arta autentică și obiectele de patrimoniu nu sunt simple accesorii, ci fundamentele unei experiențe urbane imposibil de replicat.

“Arta autentică și obiectele de patrimoniu nu sunt simple accesorii, ci fundamentele unei experiențe urbane imposibil de replicat.”

Concluzie: arhitectura interbelică, resursă strategică a orașului durabil

În definitiv, arhitectura antebelică și interbelică nu constituie o povară a trecutului, ci o resursă strategică de dezvoltare. Prin restaurare riguroasă și o viziune programatică coerentă, aceste imobile redevin piloni ai orașului durabil, capabile să armonizeze profitabilitatea economică cu prestigiul cultural și coeziunea socială.

Text de Arhitect IOANA ALDEA | ARHITECTURA

Pentru prima dată în istoria sa, Casa Tătărăscu – fosta reședință a premierului Gheorghe Tătărăscu – își deschide porțile publicului larg într-un proiect cultural unic în România: Art. History. Experience., găzduit de EkoGroup Vila în colaborare cu Galeriile de Artă Rădulescu.

Art. History. Experience. la EkoGroup Vila este mai mult decât o expoziție. Este un proiect cultural amplu, care reactivează patrimoniul istoric prin artă autentică și experiențe curatoriate, într-o casă în care trecutul revine la viață, cu respect, rigoare și stil. 

Bilete online pe iabilet.ro