PARDON BREWERY, berea artizanală vie, care nu stă pe raft
Într-o lume a berii artizanale tot mai diversificată, în care gustul autentic și poveștile din spatele fiecărei etichete câștigă tot mai mult teren, Pardon Brewery s-a remarcat prin rafinament, pasiune și o identitate aparte.
Daniel Pană, general manager și berar al acestei microberării cu suflet, ne-a povestit cum a transformat pasiunea pentru bere într-o artă a gustului și a detaliului.
Cum a apărut Pardon Brewery? Și cine sunt oamenii din spatele acestui brand?
Pardon Brewery a apărut în 2018, din inițiativa a trei asociați care și-au dorit să aducă berea artizanală într-un loc unde chiar are sens: Câmpulung. Am pornit de la două motive simple, dar esențiale: o apă de o calitate excepțională, care coboară din masivul Iezer-Păpușa, și absența unei beri artizanale locale care să pună în valoare acest dar al naturii.
Oamenii din spatele Pardon sunt genul care preferă să muncească un pic mai mult decât să facă rabat de la ce contează. Nu vin din reclame cu spumă perfectă, ci respectă procesul, gustul și consumatorii care vor să știe ce beau.
Cu ce se deosebesc berile voastre de restul berilor românești craft de pe piață?
În primul rând, prin sinceritate. Spunem ce facem și facem ce spunem. Berile Pardon sunt nefiltrate, nepasteurizate și au o fermentație naturală care durează între 4 și 6 săptămâni. Ne ghidăm după Legea Purității Berii din 1516, prin care ne asumăm că folosim doar patru ingrediente: apă, malț, hamei și drojdie. Fără artificii, fără scurtături. Nu adăugăm zahăr, amelioratori, aditivi, coloranți, carbonatare artificială și/ sau suplimentară etc.
Ne ghidăm după un principiu simplu: dacă nu e natural, nu e pentru noi. Dar diferența cea mai importantă e poate una pe care nu o vezi din prima: berea noastră nu e făcută să stea pe raft. Pentru că e vie, cu drojdie activă, și nu rezistă luni întregi într-un depozit gestionat prost.
Nu o găsești în hipermarketuri, supermarketuri, pe zeci de rafturi, și în niciun alt loc unde produsele nu pot fi tratate cu cea mai mare atenție. Pentru noi, cuvântul „artizanal” nu-i o strategie, e un angajament care înseamnă control total asupra procesului, loturi mici, distribuție atentă și o relație directă cu cei care aleg să ne bea berea.
Cât de greu este pentru berea artizanală românească să se impună pe o piață dominată de marii jucători?
E o luptă continuă și deloc ușoară. În primul rând, vorbim despre o piață care încă nu e suficient educată în privința berii artizanale. În al doilea rând, marii producători industriali folosesc practici discutabile – cum ar fi contractele de exclusivitate cu revânzătorii, care limitează accesul brandurilor mici în baruri și restaurante.
Dar credem că, în timp, gustul și calitatea vor vorbi mai tare decât eticheta.
Care a fost cea mai mare provocare de care v-ați lovit?
Să explicăm, din nou și din nou, de ce berea artizanală e altceva. Să convingem oamenii că o bere nefiltrată și nepasteurizată e vie, e 100% naturală și e incomparabilă cu ceea ce găsesc, de obicei pe raft.
E ca diferența dintre un fresh de portocale și… altceva ce imită portocala. Fiecare poate decide ce bea, dar noi știm ce oferim. Cel mai greu, însă, e să ajungem la oameni. Când ai resurse limitate, nu e ușor să-ți faci vocea auzită într-o piață în care se strigă tare, dar nu întotdeauna și onest.
Care este impactul pe care vă doriți ca business-ul vostru să-l aibă?
Să aducem cât mai mulți oameni de partea calității. Să creștem o comunitate de consumatori care aleg conștient – mai puțin, dar mai bun.
Ne dorim ca fiecare bere Pardon să fie o mică pauză de la ritmul în care trăim, să le amintească oamenilor că lucrurile făcute cu răbdare se simt altfel. Că merită să aștepți 6 săptămâni pentru o bere bună, la fel cum merită să alegi ceva sănătos pentru tine și pentru cei din jur. Și dacă, prin ceea ce facem, reușim să sprijinim și alte afaceri locale, să inspirăm un mod mai curat și mai sincer de a produce, atunci înseamnă că ne facem treaba bine.
Ce vă place și ce nu vă place la berea artizanală din România?
Ne place diversitatea, ne place că apar tot mai mulți producători pasionați. Ce am vrea să vedem mai mult? Dialog, colaborare, inițiative comune.
Credem că berea artizanală din România ar avea de câștigat dacă am pune umăr lângă umăr: schimburi de experiență, parteneriate reale, dezbateri constructive, strategii gândite împreună. Poate chiar o asociație activă, puternică, care să reprezinte interesele celor care cred în produsul ăsta excepțional.
Ce vă place și ce nu vă place la consumatorul de bere din România? Și de ce credeți că tot mai mulți români preferă berea artizanală?
Se schimbă lucrurile, încet, dar sigur. Oamenii încep să întrebe, să citească eticheta, să caute bere făcută cât mai natural, să recunoască poveștile adevărate. Dar încă mai e mult de lucru.
Educația, obiceiurile, prețul – toate sunt obstacole reale. Prețul, în special, e o barieră în calea curiozității. De multe ori, doar interacțiunea directă cu berea (o degustare sau o explicație sinceră), face diferența. Noi ne bucurăm să vedem că există un segment în creștere de consumatori care vor calitate și credem că ăsta e cel mai sănătos tip de progres.
Care e cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o?
Că nimic nu ține fără perseverență. Că trebuie să fii rezilient și adaptabil, mai ales când alegi drumul greu. Și că, dacă nu te abați de la valorile tale, lucrurile bune vin, chiar dacă mai târziu.
Ce ne puteți spune despre produsele voastre? Care e cel mai special sortiment?
Berile Pardon sunt inspirate din rețete clasice – Pils, Marzen, AIPA, Helles – dar avem și ceva aparte: Carpathia. Este o blondă artizanală, lager ecologic, nefiltrată, nepasteurizată, fermentată lent. Are 5% alcool, e făcută cu malț și hamei bio, apă de izvor, drojdii nemodificate genetic și un strop din iubirea noastră pentru munte. E inspirată de plimbările prin Munții Făgăraș, are gust curat, natural, și aduce un pic de pădure în fiecare pahar.
Berea face parte din proiectul „Roadele Munților”, prin care Conservation Carpathia sprijină micile afaceri locale și încurajează dezvoltarea sustenabilă în zona munților Făgăraș. Rețeta a fost creată la invitația lui Christoph Promberger, directorul executiv al fundației. Și mai spunem ceva despre berea noastră, cu riscul de a mă repeta: Pardon nu stă pe raft. Ne dorim să ajungă acolo unde e timp, unde e chef de stat la povești, unde contează ce ai în pahar, nu de câte ori îl umpli.
Ce urmează pentru Pardon Brewery?
Multă implicare, multă responsabilitate, și o coloană vertebrală care nu se îndoaie. Vrem să creștem împreună cu ceilalți producători artizanali, să aducem berea bună mai aproape de oameni, și să construim o piață în care calitatea să nu mai fie o raritate, ci o normalitate.
Interviu de GRUIA DRAGOMIR | POVEȘTI DE SUCCES
