Demult, demult de tot, acum mai bine de 1.000 de ani, era un lac.
Mic, își trăgea apa din râul Cibin cu care se învecina. Lacul a purtat numele de Kempel. Apoi primii coloniști ai Sibiului s-au așezat în apropierea sa și în câteva sute de ani lacul este secat pentru a permite populației crescânde să își contruiască noi străzi și case. Dar acest colț primește alt destin. La începutul secolului 15, sibienii își construiesc un arsenal, pe noul teren recuperat de pe fundul lacului. Apoi, câteva decenii mai târziu, în spatele arsenalului se construiesc fortficațiile orașului.
Momentul de aur al Arsenalului este perioada în care acesta a fost administrat de Conrad Haas, trimisul habsburgilor la Sibiu pentru a ajuta cetatea în timpul războiului civil din Transilvania. El inventează racheta europeană și coordonează pentru ani apărarea orașului.
Arsenalul se dezvoltă, iar clădirea se extinde și ea. Contopește casa lui Thobiassy von Heczelsdorff și în cele din urmă arsenalul se construiește până în zidurile cetății, care treceau în apropiere. În fața clădirii se formează o piațetă, cea care astăzi poartă numele de piața Armelor.
Rând pe rând clădirea devine centrul operațional al armatei otomane la Sibiu, apoi a celei habburgice și în final al celei române așa cum este în prezent. În secolul XVIII primește forma pe care o poartă în mare măsură și în prezent. Această clădire, arsenal, han, spital și cazarmă, poartă numele de Cazarma Kempel.
