Feeric Fashion Week revine la Sibiu pentru a 17-a ediție, între 15 și 21 iulie, continuând să surprindă prin spectaculozitatea show-urilor desfășurate în spații neconvenționale.
Însă Feeric nu mai înseamnă doar prezentări de modă inedite, ci și un efort constant de a contribui la transformarea sustenabilă a industriei — atât prin promovarea unui consum responsabil, cât și prin sprijinirea tinerilor designeri în dezvoltarea propriilor afaceri.
Despre miza actuală a proiectului, impactul educațional și planurile pe termen lung am stat de vorbă cu Mitichi, fondatorul și organizatorul Feeric.
Feeric-ul de astăzi diferă aproape total – din punct de vedere vizual, al programului, al structurilor dezvoltate și al audienței – față de ceea ce se întâmpla în primele ediții. În ciuda acestei transformări continue care este firul roșu care stă la baza tuturor celor 17 ediții?
În primul rând, mă bucură faptul că evoluția e vizibilă, pentru că în fiecare an am reușit să îmbunătățim conținutul proiectului, astfel încât să îl aliniem la nivelul de profesionalism pe care ni l-am propus de la început și pe care îl susținem prin implicarea resurselor umane internaționale.
Am reușit să transformăm proiectul în mult mai mult decât o săptămână a modei. Am consolidat un adevărat centru de coagulare a creativilor din cinci regiuni importante ale lumii, care vin la Sibiu nu doar pentru a expune, ci și pentru a învăța cum să își continue pașii în carierele de designeri și antreprenori. De aceea, Feeric Hub înglobează de fapt două proiecte: Feeric Fashion Week și România Creativă Educată. Unul are scopul de a expune publicului rezultatele muncii designerilor, iar celălalt îi învață cum să valorifice acele rezultate creative.
Este destul de evident că numitorul comun al tuturor edițiilor îl reprezintă ineditul show-urilor de modă și locațiile total atipice, însă, ca un aspect intern, cred că „firul roșu” îl reprezintă nevoia de a contribui la o schimbare în bine a industriei modei și a consumului acesteia.
Pe măsură ce Feeric s-a dezvoltat și s-a schimbat, și criteriile după care sunt alese colecțiile au evoluat. Ce valori și standarde rămân însă neschimbate în selecția pentru podium? Acum doi ani, ați interzis folosirea blănurilor naturale în colecțiile prezentate în cadrul Feeric. Ce alte restricții aplicați în selecția colecțiilor?
Acele restricții rămân valabile și cred că sunt singurele restricții. Ce aș putea menționa, însă, e că au prioritate colecțiile realizate de designeri emergenți, produse în manieră etică și responsabilă. Avem alături stiliști internaționali de renume cu portofolii incontestabile, însă am ajuns la concluzia că, dată fiind adresabilitatea largă și variată din punct de vedere cultural – fiecare regiune (mă refer la cele cinci în care ne exercităm influența: Europa de Est, Balcani, Orientul Mijlociu, Asia Centrală și Africa de Nord) are elemente distincte și particularități în ceea ce înseamnă cultura, obiceiurile de consum și situațiile economice.
Ca urmare, este delicat să aplici un sistem de selecție pe care l-am învățat în Milano și Paris peste colecțiile designerilor veniți din aceste regiuni, pentru că designerii pot fi de succes în contextul lor, iar piața locală să consume ceea ce livrează, dar noi să nu le oferim suport pentru dezvoltare pentru că nu se aliniază criteriilor de top. Scopul nostru e să ajutăm moda locală din aceste regiuni să se impună și să primeze în opțiunile pieței, în detrimentul fast fashion-ului, pentru că o modă locală sănătoasă este responsabilă, generează economie circulară și are un impact redus asupra mediului.
Care e mecanismul de participare la Feeric pentru studenții și absolvenții din universitățile partenere? Cum funcționează procesul, ce pași trebuie urmați și ce resurse gratuite le pune Feeric la dispoziție pentru a-i sprijini în parcursul lor profesional?
Înainte de pandemie am înțeles că influența de care ne bucurăm și credibilitatea câștigată cu fashion week-ul trebuie să aducă schimbare în modul în care intuiam că avea să continue industria modei, și am demarat primele activități educaționale – lucru ce s-a dovedit benefic de îndată ce pandemia a instaurat dezastrul pentru designerii locali și a dat câștig de cauză fast fashion-ului nociv. Atunci ne-am înțeles și mai bine rolul și ne-am îndreptat spre studenți, care sunt dispuși să învețe, să aprofundeze și să facă primii pași corecți în noul context social și economic, mai puțin favorabil lor.
Cât despre procedura de acces, studenții pot beneficia de facilitățile din proiect prin parteneriatele pe care le semnăm cu universități de fashion design. Avem un portofoliu de peste 40 de universități, ceea ce înseamnă peste 1.500 de studenți. Dintre aceștia, alegem fie câte un student să reprezinte universitatea, fie colecții colective semnate de mai mulți studenți. În ambele cazuri, le oferim gratuit show-ul, cazarea, facilități de backstage și expunerea – lor revenindu-le doar sarcina de a ajunge cu colecțiile la Sibiu.
Spuneai că Feeric a deschis deja dialogul cu 40 de țări din Europa de Est, Balcani, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa de Nord – regiuni cu piețe emergente de fashion. Care sunt caracteristicile comune ale acestor piețe și ce v-a determinat să le accesați? În ce mod poate Feeric să sprijine și să potențeze parcursul profesional al designerilor din aceste regiuni?
Am ales aceste regiuni și țări tocmai pentru că situația modei locale e similară. Polarizarea economică face ca piața să se împartă între populație înstărită și populație care își permite un nivel de trai de bază. Mediana e foarte îngustă și atunci preferințele în materie de modă ale pieței sunt fie spre modă de lux și branduri de top, fie spre modă accesibilă, de proastă calitate și poluantă. Viața designerilor locali este astfel una fie imposibilă, fie chinuitoare în lipsa unor cunoștințe temeinice legate de dezvoltarea unui business în astfel de condiții.
Acest context se regăsește nu doar în regiunile vizate de noi, ci în întreaga lume, cu excepția țărilor dezvoltate din vestul și nordul Europei, America de Nord, Japonia, Coreea de Sud. Tocmai de aceea am primit solicitări și din alte regiuni și țări care nu se regăseau în program, cum ar fi India și Argentina, cărora le-am dat curs. Dar am ales regiunile și pentru că sunt în proximitate, iar accesul este oarecum facil.
În modă, antreprenoriatul și creativitatea trebuie să funcționeze mână în mână, însă componenta practică de antreprenoriat lipsește adesea din curricula universitară. Cum îi sprijină Feeric pe tinerii designeri să dobândească aceste cunoștințe practice și să utilizeze eficient instrumentele pe care le oferiți? Ce demersuri faceți pentru a identifica nevoile lor și pentru a le oferi soluții adaptate?
Aș putea spune că antreprenoriatul nu există în curricula universitară a universităților de arte sau fashion design. Oarecum am înțeles de ce lipsește și nu aș vrea să insist pe acest aspect, dar pot veni cu exemple de la universități din UK, Italia, Franța, SUA, Belgia, Olanda, unde oferta de studii e foarte variată. Acolo, studenții au opțiunea să aleagă direcția pe care vor să o exploreze în domeniul modei – fashion design, marketing, comunicare, management – și dacă aleg una dintre acestea, pot alege o altă direcție în completare ca master și doctorat.
La noi, și când spun „la noi” mă refer la toate regiunile incluse în Feeric Hub, nu există o astfel de structură. Tocmai de aceea am demarat discuțiile cu Facultatea de Științe Economice din cadrul ULBS pentru a organiza la Sibiu un program postuniversitar de Fashion Business, sperăm noi chiar de anul viitor.
Acest program ar fi accesibil în limba engleză pentru toate cele 52 de țări vizate și încercăm să îl aplicăm și în manieră digitală. Cert e că acest demers poziționează Sibiul ca centru al modei în această parte a lumii prin Feeric Hub sau, așa cum el este derulat în acest an pentru studenții români – România Creativă Educată – Sibiu 2.0.
Pentru ca un designer să fie competitiv pe piață, creativitatea trebuie să fie nelimitată, dar în același timp rezultatul final trebuie să răspundă cerințelor consumatorului. Cum susține Feeric designerii să găsească echilibrul între libertatea creativă și strategia de vânzare a produsului? Care sunt pașii de la schiță până la experiența comercială?
Relaționând cu creativi, am înțeles că limitele în creativitate sunt uneori inexistente. Ca urmare, îi încurajăm să își folosească resursele creative pentru a adapta viziunea la finalitate. Designul vestimentar e o artă funcțională – ceea ce trebuie să fie, pentru viitorii designeri, o definiție de la care trebuie să plece atunci când creează.
„Care e finalitatea actului creativ? Cine e beneficiarul acestui rezultat?” – sunt două întrebări la care trebuie să găsească răspuns înainte de a așterne primele schițe. Dacă înțeleg destinația, vor fi apoi aplecați în găsirea de soluții pentru a ajunge acolo cât mai rapid și eficient.
Pentru tinerii designeri care nu sunt orientați spre antreprenoriat, ci au un potențial 100% creativ, ce demersuri concrete face Feeric pentru a-i sprijini și a le valorifica acest potențial?
Trebuie să recunosc că, de acum trei ani, de când am început să călătorim prin universități și să susținem prezentări direct studenților, numărul acestora a crescut exponențial și numărul celor care doresc să se angajeze ca designeri în branduri a scăzut, pentru că au înțeles că, pentru a fi angajați, în primul rând trebuie să existe o industrie funcțională, cu multe branduri locale care o duc bine financiar încât să își permită să îi angajeze – lucru mai puțin viabil. Și atunci, tot mai mulți înțeleg că trebuie să fie actorii principali pentru ca acest segment al industriei să funcționeze, și eventual ei să ajungă în viitor angajatori.
Dar, pentru a răspunde direct, am demarat dialoguri cu reprezentanți ai corporațiilor de tip și ne gândim ca, în viitorul apropiat, să creăm platforme de internship pentru designeri, pentru branduri de renume, iar apoi, în urma experiențelor parcurse, să revină cu mai multă informație care să îi ajute și la confirmare și la dezvoltarea propriilor afaceri.
Cât de importante consideri că sunt serviciile de publicitate și imagine pe care le oferă Feeric cu toate structurile sale designerilor în procesul lor de afirmare și dezvoltare profesională? În ce mod aceste servicii contribuie concret la creșterea vizibilității și succesului designerilor pe piață?
Tot ce se întâmplă în cadrul Feeric Hub este, de fapt, un răspuns al cerințelor industriei. Nu va exista un brand de fashion fără comunicare și expunere. Ori cele două componente sunt complexe și complete pentru tot ce are nevoie un designer. De altfel, în relațiile cu buyerii – mult doriți și vânați de designeri – acestora li se impune să prezinte un portofoliu care să includă prezentări de modă organizate, editoriale în care articolele lor au apărut, articole din presă despre brandurile lor, campanii de imagine ale colecțiilor și lookbook-uri profesionale.
Toate aceste servicii le putem oferi într-o singură ediție de Feeric sau în programul Feeric Hub, pe parcursul unui an. Astfel, am putea spune că viitorul unui tânăr designer e mult accelerat – sau chiar garantat – prin prezența în proiectul nostru.
Privind spre viitor, care sunt principalele obiective ale Feeric pentru următorii ani și cum vezi rolul său în susținerea și promovarea modei și designerilor din regiune și nu numai?
Așa cum am menționat mai sus, e prioritar programul postuniversitar de Fashion Business și, imediat după, implementarea platformei digitale pentru acces global la proiect. În același timp, vom continua demersurile pentru a crește numărul de parteneriate cu universități și de a aduce în proiect cât mai mulți studenți.
Parteneriatele cu instituții internaționale de prestigiu aduc atât credibilitate, cât și informație, iar preocuparea constantă anuală e asigurarea continuității susținerilor din partea Primăriei Municipiului Sibiu și a Consiliului Județean Sibiu pentru Feeric Fashion Week și România Creativă Educată – Sibiu 2.0. Doar prin credibilitate și fonduri susținute putem să aducem cu adevărat schimbarea dorită.
