Cum poate transforma un festival un loc într-o destinație culinară?
În toiul zilelor de mai, când toată România miroase a grătar, aleg să mă uit spre acele mici comunități ale căror comori culinare creează adevărate sărbători ale gustului autentic, pentru care turiști străini bat cale lungă.
Da, este rost de turism culinar în weekendul acesta, acasă la cehii din Banat. Dar, fără mici. Deasupra Banatului de Clisură are loc Eibenthal Fest. În timp ce micii sunt încă regi pe marginea drumului, nestematele culinare ale cehilor din Banat sunt adevărata crème de la crème pentru berea artizanală locală ce deschid o cutie a Pandorei, un exemplu pur de slow-travel multicultural și consum responsabil.
Eibenthal Fest, cu bere artizanală și tradiții cehești în Eibenthal, Banat, Clisura Dunării (județul Mehedinți), ediția cu nr. 3
Cehii din Banat organizează un mini-festival dedicat tradițiilor comunității cehilor din sudul Banatului românesc și berii artizanale produse local chiar aici, în acest sat pitoresc și izolat, așezat la 6 km deasupra Clisurii Dunării. La Eibenthal poți ajunge în aproximativ 45 de minute de la Eșelnița, din DN57, prin pădurea care îmbracă falnic Munții Banatului, pe un drum–potecă, asfaltat impecabil. Conduceți prudent, serpentinele cer atenție!
Bere loco, găluște pe aburi, carne de porc la garniță cu varză călită, de 1 Mai în prelungiri cu fotbal și dans, la cehii din Banat
Timp de două zile, Vineri, 3 Mai și Sâmbătă, 4 Mai, organizatorii propun la Eibenthal un program ce are rețeta pentru toate gusturile: simpozion de sculptură cu drujbele, concursuri cu bere, concerte de muzică cehă, spectacol de dans al comunității cehilor din Banatul Montan și chiar un meci amical de fotbal, precum și o expoziție cu zestre de Eibenthal, la Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta-Turnu-Severin.
O halbă de bere blondă nepasteurizată sau o bere specială semi-brună, în culoarea chihlimbarului, produse din 2021 după rețete tradiționale cehești „la altitudine și cu atitudine”, merg de minune cu preparatele autentice ale bucătăriei locale. Le puteți savura, la restaurantul din sat, cu specific cehesc, Eibenthal (deschis semi-permanent pe parcursul anului), fie direct în casele localnicilor, care găzduiesc cu multă ospitalitate turiști, în toate cele șase sate cehești din județele Caraș-Severin și Mehedinți. Pe durata festivalurilor este posibil ca meniul restaurantului din Eibenthal să fie unul special de festival, restrâns din cel à la carte.
Matrix-ul cehesc din Banatul Montan, decodificat pe site-uri străine
Am descoperit Eibenthalul în urmă cu aproape un deceniu. l-am găsit atunci ca un sat emancipat, viu, cu identitate. Încă din anii 2000, în călătoriile mele prin Cehia, auzisem de satele cehești dunărene. Până nu demult puteai afla despre ele mai ales de pe site-uri străine, pentru că Ținutul Banatului Cehesc este mai cunoscut în Cehia și Slovacia decât în România.
Am vizitat și am făcut documentare de teren „la firul ierbii” în cinci din cele șase sate din Banatul de Clisură și Banatul Montan, așezate ca într-un Matrix, pe diferite culmi ale Munților Locvei și Almăj. Povești și zestre culinară cehească am adunat în volumul al doilea din ‘’Zestre Culinară – Rețete de Colecție din satele românești’’, dar și în {Jurnalul de zestre} de pe pagina mea Fata care gătește cu Flori, unde găsiți mereu fragmente și mărturii din aceste incursiuni.
Turism între două luntrii: cină cu rețete vechi de două secole sau ca la Praga – la cehii în Munții Banatului, prânz cu pește – la sârbi, pe malul celălalt al Dunării
Eibenthal este cel mai vizitat sat de turiști străini din întreg Banatul. Aceștia ajung fascinați și în celelalte sate cehești din Banatul Montan și de Clisură: Sfânta Elena, Gârnic, Ravensca, Bigăr-ul (cehesc), Șumița. Aici se mănâncă după rețete de acum două sute de ani. Dar se și gătește ca la Praga. Și îți poate părea surprinzător, dar în aceste sate cehești se mănâncă cel mai bine și cel mai autentic din toată Clisura Dunării. Iar pentru un meniu cu cel mai bun pește trebuie să treci peste graniță, la sârbi, pe malul celălalt al Dunării. DA, o spun cu toată convingerea!
Cu brenta în spate, în căutare de zestre culinară cehească
Am primit zestre un batic pe care mi l-am ales dintr-o cutie de pantofi păstrată cu grijă. Mi-am pus brenta în spate și am plecat prin satul cu nici 200 de locuitori, în căutare de zestre culinară. Multe am descoperit și rând pe rând, de-a lungul anilor, le scot ca pe niște nestemate, la lumina reflectoarelor.
Pe gustul meu de diplomat culinar: Recomandări
Au și cehii cultul supelor. Supa bănăţeană cehească de usturoi: câta acrișoară, nu dulce
Supa cehească de usturoi „Česnečka” este un must-try. Să știți de la mine: au și cehii cultul supelor. M-au fermecat rețetele lor simple, din ingrediente puține, cu un gust sofisticat, pe care vrei să-l deslușești și să-l reproduci și la tine în bucătărie. Rețeta de Supă de usturoi Česneková polévka este diferită de cum am întâlnit-o în puburile cehești din Boemia. Sper să recunoașteți aroma de „Majorană”, căci măghiran mai crește sălbatic în zonă.
Supa aceasta, îmi zic localnicii, este: câta acrișoară, nu dulce. Iar eu spun „bisztoș”, supa asta de usturoi, așa cum se face ea în Banatul cehesc, bate toată suflarea supelor celebre de usturoi din lume la un loc: din Castilia, pe cea franțuzească și pe cea a austriecilor din stațiunile de ski, chiar și pe cea de usturoi din Cehia. Česneková polévka e super bună și vara, așa că mergeți acolo s-o încercați.
La desert, comandați „Lívance” cu scorțișoară: clătitele dospite, rafinate și delicate, ca niște pancakes americane, dar cu ștaif bănățean, sau clătite din cartofi, „Bramborové placke’’.
Bramborák, în ambele variante: XXL sau mini-clătitele de cartofi, zestre culinară din Ținutul Cehesc al Banatului Montan
Clătitele speciale din cartofi „ Bramborové placke” cu gem de măceșe m-au sedus pentru că, pe cât de migăloase sunt de făcut, dispar cât ai clipi din orice farfurie. Coastele la cuptor cu sos de smântână cu hrean le-am apreciat din plin cu „Bramborák”, Plăcinta de cartofi, care vine ca și garnitură, dar poate fi comandată și separat. O porție de Bramborák era mai mare aici decât farfuria mea. E presărată cu mujdei & smântână & brânză rasă, un trio reușit, precum la langoșul unguresc sau ardelenesc, pe care îl recunoaștem deja cu toții.
Latkes, Hremzli, Tocinei, Bramborák – o zestre culinară evreiască și carpatică din cartofi rași
Aceste clătite, plăcinte sau chiftele turtite de cartofi, sunt adorate de americani. Cunoscute în lume sub numele de Latkes, sunt și o rețetă tradițională de Hanukkah a evreilor așkenazi veniți în State din Estul Europei. Mici sau mai mari, se fac din cartofi cruzi, rași, legați cu făină și prăjiți în ulei/untură. Le-am regăsit pe actualul teritoriu al țării noastre, cu precădere în comunitatea evreiască din orașele de vest ale țării, în satele nord-maramureșene și în zona muntoasă a Bucovinei, unde trăiesc comunitățile de ucraineni, huțuli și ruteni, la slovacii din Nădlac și Bihor, și la cehii din Banat.
Sigur că sub denumirile de Hremzli, cu derivate locale: hremzle, hrenzele, sau de Tocinei, le-ați mai întâlnit și voi. În compoziția de cartofi cruzi rași am descoperit că se adaugă uneori, dar nu e autentic, ceapă și măr sau chiar morcov, date pe răzătoare. Ele se mănâncă simple, întotdeauna aduse fierbinți la masă alături de un bol cu mujdei sau smântână cu usturoi.
În satele cehești vin cu hrean și smântână și obligatoriu cu murături de casă sau varză murată, tăiată foarte mărunt. Eu am degustat multe variante de Latkes/Hremzli în gospodării pe unde am umblat, iar ceea ce mă bucură foarte tare este să vă spun că le puteți încerca în ambele variante: Bramborák și Bramborové placke în unicul restaurant cu specific cehesc de la noi din țară, aici în Eibenthal, Mehedinți, la 7 km de Clisura Dunării–Dubova.
Nu plecați din Eibenthal fără să gustați:
– Supa cehească de burtă e roșie de la boia, are cașcaval ras deasupra, așa cum se servește Supa franțuzească de ceapă cu vin. Rețeta cehească se face foarte diferit de cea românească, de Ciorbă de burtă.
Merge perfect după… să-i zicem mahmureală: Ciorba „Zelňačka” de varză murată, care are bucăți de slănină și cârnați, și se oferă cu găluște pe abur. Gulașul cehesc vine tot cu găluște ca niște chifle, fierte pe abur- Knedlíky, și ele sunt specifice cehilor și slovacilor de la noi din țară.
– Friptura de porc „Vepřo Knedlo Zelo”, ca în toate puburile cehești, este însoțită, ca la carte, de faimoasele felii de „franzelă” gătită pe abur, așa cum mai întâlnești și la slovaci. Knedlíky înlocuiesc pâinea în bucătăria cehă, iar această Mâncare națională a cehilor, tradusă mot-a-mot, înseamnă „ Carne de Porc Găluște Varză”. Tradițional era cu carne păstrată în untură, la borcan, la garniță. Varza călită, în funcție de regiune sau sezon, poate fi murată sau varză dulce.
Pentru pemi și cehi, varza și cartoful sunt de bază. Pemii consideră cartoful „dar dumnezeiesc”.
Când îl însămânțează, taie cartoful în patru și pun numai „colțul”, adică doar partea cu ochiul de încoltire, în pământ. Acest obicei am descoperit că este păstrat din vechime în Eibenthal și Șumița și s-a transmis și la românii din satele învecinate. Pemoaicele duceau recolta în brente. Brenta, ca să v-o imaginați, este un coș alungit cu patru picioare și două curele. Un fel de rucsac împletit migălos din bețe de alun, ce poate susține patruzeci de kilograme. Gazdele îmi spuneau că, în trecut, Ravensca, Gârnic, Bigăr și aproape toate gospodăriile din Șumița erau renumite pentru meșterii brentari, o meserie aproape uitată.
Cine se gândea să fiarbă aluatul de pâine?
Povestea găluștelor a început prin 1800, când un șef de popotă a fiert aluatul de pâine, cuptorul fiind distrus de război. Knedlíky fac azi deliciul oricărei mese, atât în satele pemilor din Banat, în Cehia sau la slovaci. În cercetările mele am aflat cum în trecut Knedlíky erau făcute din resturi adunate și de la patru tipuri de pâini din făină de grâu, de secară sau din aluat de cartofi.
Ele trebuie să fie pufoase, să se taie cu ața, ca și mămăliga la noi, și să acompanieze preparate delicioase de carne suculentă. Le trebuie mult sos. Le-am regăsit și în Germania și Austria, Ungaria, dar uite că așa știm despre aceste găluște pe aburi de unde s-au răspândit în Europa și în America, chiar și în sud, în Argentina, unde după Război au emigrat și cehi bănățeni.
Berea cehească de la Eibenthal, magnet pentru turiștii români din Clisură
Din 2019, în satul Eibenthal se produce artizanal o bere cu rețetă cehească veche, iar rezultatele încep să apară. O halbă de bere rece, produsă local, devine un pretext ideal pentru turiștii români aflați în Clisura Dunării să urce până în acest sat izolat, dar vibrant, într-o zi toridă de vară. Berea Eibenthal are termen de valabilitate de o lună și este promovată la festivalurile cehe sau la restaurantul Eibenthal, deschis aici din același an.
La Festivalul Eibenthal organizatorii aduc și beri de marcă cehească, aceasta fiind parte dintr-o cultură a berii cu tradiții rafinate. Recunoaștem un gust specific și pregnant al berii din berăriile cehe, el diferențiindu-se de berile europene standardizate, categorie în care intră și multe beri românești.
Berea poate avea și un impact social
Ea poate aduce popularitate și vizibilitate satelor cehești din Banat, berea fiind deja un simbol cultural al unei moștenirii cehe, recunoscute deja în întreaga lume. Ceea ce văd remarcabil este mobilizarea multor comunități din Cehia, care, prin donații și inițiative comunitare, contribuie activ la păstrarea acestui patrimoniu, material și imaterial, din Banatul românesc de care se bucura satele cehești.
Mulți își cumpără case, revin des în vizită cu prieteni și practică ecoturismul. Nici în satele săsești ale Transilvaniei, pe care le dau adesea ca exemplu de bune practici, nu am întâlnit un asemenea val de solidaritate activă și profundă, susținută, așa cum o fac cehii din Cehia pentru cehii din Banat.
Se vor reîntoarce vreodată acasă cehii plecați din Banat?
Ca în orice festival cu caracter etnic, există și o dimensiune politico-diplomatică. La Eibenthal au fost invitați reprezentanți ai parlamentului ceh și conducerea regiunii Liberec, cu care Mehedințiul a semnat, în 2023, un acord de cooperare transfrontalieră.
Eibenthal este singurul sat ceh din Banat care aparține administrativ de județul Mehedinți. În cadrul Eibenthal Fest vor avea loc și mese rotunde despre dezvoltarea regională, un bun prilej de a contura o viziune comună cu cei care pot influența viitorul acestor sate dintr-o perspectivă internațională. Cine știe? Poate că, peste un deceniu, cehii plecați din Banat după Revoluție sau după închiderea minelor vor începe să se întoarcă.
Hai să dai de mâncare la găini, să cerni macul și să-l macini, dacă vrei Puțișoare cu mac ca desert
O escapadă în satele cehești din Banatul Montan e pentru mulți o călătorie inițiatică. Lași în urmă forfota citadină și înveți să trăiești după regulile casei, după ritmul și rânduiala familiei. Cazarea la localnici vine cu o întreagă experiență, cu ieșirea ta din zona de confort. Primești mic dejun și cină. La prânz, oamenii sunt prinși cu treburile casei sau ale câmpului. Dar ești binevenit să te implici și să contribui și tu la bunul mers al gospodăriei.
Poți hrăni păsările din curte sau să descoperi cu entuziasm ouăle calde din cuibar. Poate vei alege nucile de coajă sau vei cerne semințele de mac pentru ca mai apoi să te bucuri de alte găluști de cartofi, dar alungite: nudli, vuțărli, puțișoare, aici cu numele de Škubánky, tăvălite prin mac, căci cehii folosesc mult mac în bucătaria lor. Poți culege plante de leac și zmeură sălbatică ce cresc pe coline. Cu bucurie și cu simplitatea aceea frumoasă, de care ne e tot mai dor.
Zestre de pemoaică: câte zile într-un an, atâtea baticuri
I-am văzut îmbrăcați de sărbătoare, în ținute populare care aduc a Boemia. Una dintre gazdele mele mi-a povestit că, în zestrea unei cehoaice, se găsesc între 25 și 50 de rânduri de fuste și bluze, din care cel puțin zece sunt din stofă de lână. Am descoperit că cehoaicele din Eibenthal au chiar și o sută de șorțuri și poartă aproape tot atâtea baticuri câte zile are anul. „Șorțul e cartea de vizită a gospodinei. Dacă e curat, așa e și casa ei”, era vorba spusă cu înțelepciune simplă a soacrei gazdei mele.
Satele în Banat întemeiate de cehii din Boemia gata să primească și turiștii din Clisura Dunării
Cehii au venit în trei valuri de colonizare (1823, 1827, 1862), aduși de Imperiul Habsburgic ca să populeze teritorii pustiite și să asigure paza de graniță a Clisurii. Aduși cu pluta pe Dunăre, au fost puși să defrișeze păduri. Și au rămas în urma lor: satele cehești. Li se spune, deși istoricii nu-l aprobă ca termen generalizat, „pemi”, de la „boemieni”. Păstrează graiul, obiceiurile, tradițiile, rețetele, simbolurile, diferite de cele din patria-mamă.
Cehii din Banat, o lume aparte cu o limbă necunoscută, renaște parcă de sub pământ românesc, prin Eibental Fest și Festival Banat
Iar în secolul 21, pare ceva ireal să te abați puțin de la drum, mergând pe Clisură, și să auzi o limbă necunoscută. Afli că e un grai arhaic cehesc, păstrat nealterat în acest loc unde timpul parcă s-a ascuns sub pământ. Satul Eibenthal, un fost sat de mină, renaște prin festivaluri organizate aici de peste un deceniu și prin turism altfel.
‘’Praga’’ din Banat, cât ai zice „pește”, ofertă de festival
Câți dintre voi ați fost atât de aproape, pe Clisura Dunării, fără să știți că sate cehești sunt la o aruncătură de băț și cât ai zice „pește”? Că puteți face turism la cehii din Ținutul Banatului Montan, unde ei trăiesc în comuniune cu natura?
Dacă veniți, pentru o clipă o să credeți că sunteți la Praga sau într-un alt oraș ceh plin de farmec. Adie vântul acela familiar, berea-i rece, simți aburii gulașului, lumea petrece cehește, dar ești, de fapt, într-un sat boem din Banat.
Cum și eu am revenit într-un an de cinci ori, după ce am documentat al doilea volum de Zestre Culinară, s-ar putea ca și voi, după o experiență atât de specială aici, să vă gândiți de două ori înainte să dați click pe un bilet de avion spre Praga, la ofertă. Și, mai degrabă, să vă doriți să vă reîntoarceți cu inima deschisă deasupra Clisurii, pentru încă o porție de autentic și gust cu zestre culinară din Banatul cehesc.
Text de ROMANA RISTA
Un răspuns
Ridic pălăria ptr acest material. Chiar mă ÎNCLIN cu admirație. Păcat că nu l-am descoperit, citit ÎNAINTE.
Eram negreșit acolo sa particip la minunăția asta de festival cu astfel de oameni frumoși veniți din Cehia ori alte țări.
Sunt tare TRIST că l-am ratat😌
In schimb tare bucuros că te-am descoperit ca RAPORTOR CULINAR de valoare.🙏