Cum pot festivalurile locale să creeze identitate gastronomică regională?
Anual, la Nădlac au loc două mini-festivaluri dedicate cârnaților cu boia: Festivalul Cârnatului Uscat, cunoscut de toată lumea drept Salam de Nădlac, o specialitate a slovacilor nădlăcani, care va avea loc pe 26 aprilie 2025 și Festivalul Cârnatului Proaspăt, ce se va desfășura pe 10 mai 2025, unde se întrec concurenți din patru țări.
Festivalul Cârnatului Uscat (Salamul de Nădlac), 26 Aprilie, Nădlac-Arad
Pe 26 aprilie, sâmbătă seara, între orele 18:30–20:00, vă aștept la Nădlac, județul Arad, la Festivalul Cârnatului Uscat, vestitul Salam de Nădlac. Evenimentul, cu caracter puternic local, exclusivist și de patrimoniu culinar, se desfășoară în curtea Clubului Optzecişidoi și este dedicat în primul rând comunității slovace. Aici, în cadrul concursului, este jurizat Salamul de Nădlac de casă, făcut exclusiv de nădlăcani, după rețeta veche slovacă.
Cultura și tradițiile slovacilor din Nădlac: Întâlnirea cu identitatea gastronomică
Anul acesta, în concurs s-au înscris 28 de probe de Salam de Nădlac (în 2024 au fost 32), care vor fi jurizate de specialiști din trei țări. După jurizare, publicul va avea ocazia să deguste Salamul de Nădlac, existând și un vot al publicului. Uica Mihai a supranumit această zonă a Aradului „Țara Salamului”, și pe bună dreptate. Ca diplomat culinar, cred cu tărie că Salamul de Nădlac este un produs local și regional de referință cu care Aradul ar trebui să se mândrească mai mult, chiar și peste graniță, alături de Pita de Pecica (IGP). Ar mai fi fost și Boiaua de Nădlac, dacă…
Nădlacul are o poveste impresionantă: au trecut 222 de ani de când primii coloniști slovaci evanghelici luterani s-au stabilit aici, venind din localități înființate de slovaci: Békéscsaba, Tótkomlós și Szarvas. Astăzi la Nădlac trăiește cea mai mare comunitate de slovaci din România. Tradițiile lor sunt păstrate și conturate, iar eu, ca arădeancă, sunt mândră să fiu alături de mai bine de un deceniu de această comunitate harnică și determinată care dă valoare acestei specialități locale capabile să ne ducă faima oriunde în lume.
Salamul de Nădlac: zestrea culinară a comunității slovace din Nădlac
În prezent, în Nădlac sunt doar doi mici producători locali autorizați care fac Salam de Nădlac, însă aceștia nu concurează. Salamul de Nădlac nu se comercializează în cadrul evenimentului. Sunt convinsă că acest eveniment, chiar dacă durează câteva ore, este o șansă rară de a socializa cu slovacii și a afla chiar de la ei, poate, câteva secrete pe care ei le păstrează cu sfințenie și le transmit din generație în generație.
Fiecare familie are rețeta ei de Salam de Nădlac cu care se mândrește. Rețeta tradițională autentică de Salam de Nădlac conține exclusiv carne de porc, slănină tare, sare, piper, usturoi, chimen, multă boia dulce și boia iute de foarte bună calitate. Totuși, au apărut și rețete care includ carne de vită, pentru o uscare și, evident, o comercializare mai rapidă. Se folosesc din ce în ce mai puțin mațe de vită sau apendicele de porc, acestea fiind înlocuite cu membrane artificiale.
Salamul de Nădlac se afumă tradițional și se maturează în locuri bine aerisite minimum 70 de zile, uneori chiar 90 de zile. I se mai spune și „salam de vară” pentru că salamul afumat iarna ajunge la gustul desăvârșit și textură abia în luna august (după șase luni de maturare) și atunci este cel mai apreciat pentru consum de cunoscători. În cercetările pe care le-am efectuat de-a lungul anilor în comunitatea slovacă din Nădlac și despre care scriu de peste 15 ani, am descoperit și că familiile nădlăcane au obiceiul de a păstra o „rudă” de salam de Nădlac până la Crăciunul următor, o altă dovadă de autenticitate și de valoare în construirea acestui brand local, care în următorii cinci ani ar putea primi certificare europeană.
Secretul Salamului de Nădlac
Deși Salamul de Nădlac nu are încă un manual oficial al rețetei care să descrie cantitățile ingredientelor, originea materiei prime și procesul detaliat, care să fie respectate fără abateri, cum e cazul Cârnaților de Csabai (IGP) sau de Gyula (IGP) sau a Salamului de Gyula (Hungarikum), tradiția sa culinară este similară. Salamul de Nădlac are „frați” în comunitățile slovace din Serbia, în regiunile Bačka, Srem din Voivodina, dar și în Ungaria, în regiunile Békés, în special la Tótkomlós și Békéscsaba, sau Baranja, în regiunea Slavonia din Croația, în estul Sloveniei.
În procesul de recunoaștere europeană, acest salam cu multă boia și chimen ar putea deveni un simbol al moștenirii culinare a mai multor națiuni. În contextul obținerii certificării europene de marcă protejată, această tradiție ar putea să fie recunoscută ca un patrimoniu comun, consolidând astfel legăturile gastronomice dintre mai multe țări, la fel cum s-a întâmplat și cu Plăcinta Dobrogeană (STG), un produs cu certificare europeană, cu protecție în două state, România și Dobrogea de Nord din Bulgaria.
Torturi Tradiționale de Nădlac: Rafinament Austro-Ungar care renaște o dată pe an
După deschiderea evenimentului în răsunet al vestitei Fanfare Nadlačanka, înființată aici acum 170 de ani, vă recomand să nu ratați expoziția de torturi, cu vânzare – între orele 19:00–20:00 – pentru că aduce rafinamentul cofetăriei de inspirație austro-ungară. Cu rețete și secrete bine păstrate, este păcat că această artă culinară s-a pierdut în parte de-a lungul anilor și la Nădlac, nemaifiind transmisă sau preluată de noile generații. Anul acesta, patru localnice vor expune torturi, și ele merită toată aprecierea noastră. Sunt convinsă că și în următorii ani Torturile de Nădlac, și care nu se găsesc în nicio cofetărie, pot rămâne un etalon din punct de vedere al măiestriei în estetica cofetăriei arădene.
Eu vă invit să degustați în special Doboșul cu cupolă de zahăr ars și Doboșul Potcoavă, care se fac aici conform tradiției slovace. Sper că anul acesta nu va lipsi Tortul de nuntă slovacă, care are o poveste aparte, sau Tortul de Ișlere. Torturile artizanale, cu blaturi din minim 18 ouă și impunătoare ca înălțime și detalii, pot fi admirate fiecare în parte, ele fiind o dovadă de migală și răbdare. Le veți regăsi la Nădlac cu denumirile, dar în limba slovacă: Tort Puncs, Tort Profiterol, Tort cu lămâie, Ișlere, Indiene, Tort Rigó Jancsi, cu ciocolată intensă și poveste din vremuri imperiale, Tort Caramel, Tort Esterházy și Griliaș, cu nucă și cu cremă de zahăr ars.
Pericolul rețetelor neîmpărtășite
Din păcate, multe din femeile care au fost adevărate cofetărese în anii de glorie s-au stins, iar rețetele lor nu au fost împărtășite. Este o realitate pe care o vedem cu toții în mai multe comunități, când nu există dorința de a transmite mai departe rețetele sau când nu există cineva care să ducă mai departe meșteșugul.
La Nădlac, acest patrimoniu de cofetărie care renaște o dată pe an ne amintește că tradițiile trăiesc prin cei care le respectă. Iar Salamul de Nădlac, făcut neîntrerupt aici de peste două secole, dovedește că atunci când o comunitate își prețuiește rețeta și identitatea, timpul devine aliat, nu uitare. Ca diplomat culinar, văd în Nădlac un exemplu rar de continuitate și demnitate gastronomică, unde măiestria și gustul rămân mărturii vii ale unei zestre culinare bine păstrate.
#diplomatieculinara #romanarista #zestreculinara #nadlac #salamdenadlac #dobosdenadlac #festivaluriculinare
Festivalul Cârnatului Proaspăt, 10 Mai 2025, Parcul Mare din Nădlac
Festivalul Cârnatului Proaspăt de la Nădlac din 10 Mai 2025 este un eveniment care își dorește să atragă publicul larg, iar acum se ține în Parcul Mare din Nădlac, în aer liber, intrarea fiind gratuită. Inițial, prima ediție a fost un concurs de pregătit ‘’cărnați proaspeti’’ integrat în cadrul tradiționalului Festivalul al Cârnatului Uscat. În al doilea an, organizarea celor două a fost încă comună, dar desfășurată în aceeași zi, la ore diferite, pentru a evita suprapunerile. Ulterior însă, organizarea s-a separat complet, iar Festivalul Cârnatului Proaspăt s-a conturat ca un mini-eveniment distinct, programat la câteva săptămâni după Festivalul Salamului de Nădlac.
Provocare culinară pentru slovacii din patru țări
În încercarea de a se alinia mișcărilor gastronomice regionale cu tradiții de 30-40 de ani din Ungaria și Serbia, acest festival a lansat o frumoasă provocare pentru comunitatea locală și de prietenie: adună echipe mixte de măcelari pasionați din Nădlac și din localitățile învecinate, dar și echipe, în mare parte de slovaci, venite din Serbia, Ungaria, Cehia și Slovacia.
Prepararea Cârnaților proaspeți, un spectacol matinal
Cârnatul proaspăt, preparat neapărat cu boia, este vedeta competiției. Participarea este limitată, de obicei, la 30 de echipe de măcelari pasionați sau profesioniști, atâtea câte încap în cortul dedicat. Am avut onoarea să fac parte din juriul competiției la edițiile trecute, pentru vizitatori e un prilej perfect pentru socializare, dar și pentru a învăța din mers, urmărindu-i pe meseriași în acțiune.
Atracția principală a mini-festivalului este dimineața, între orele 9:00 și 12:30-13:00 și atunci chiar merită să veniți! Atunci se întâmplă tot spectacolul culinar care dă și numele evenimentului: prepararea cârnaților pe loc, energia echipelor, schimbul de rețete, totul într-o atmosferă veselă, dar uneori irespirabilă de stat în cortul încins de la soarele de mai.
Găluștele Dospite: O tradiție culinară slovacă în pragul dispariției
Vă recomand cu căldură să nu plecați fără să gustați din Găluștele dospite, cunoscute și sub numele de tăuțești, pregătite de mai multe echipe de femei din comunitate. Înarmați-vă cu răbdare, uneori se stă la coadă și câte o oră. În prezent, este o singură entitate autorizată din Nădlac și găsiți găluște dospite uneori în zilele de piață (joia- în special și duminica).
Festival dedicat găluștelor slovăcești?
De-a lungul timpului, am lansat constant ideea ca Nădlacul să aibă propriul mini-festival dedicat găluștelor slovăcești, o tradiție valoroasă care se pierde vizibil de la an la an, și care e păstrată cu sfințenie doar de veteranele pasionate. Trag acest semnal de alarmă și pe această cale cu speranța că nu se va pierde de tot această moștenire culinară. Ar fi mare păcat ca Nădlacul să rateze „trenul” și să nu se înscrie în valul cu potențial imens al găluștelor reinterpretate ca street food în toate festivalurile din țară, o direcție în care ar putea chiar să depășească notorietatea tradiționalilor lángoși.
Nădlacul și Viitorul Său Gastronomic: Între Tradiție și Viziune
Ca diplomat culinar, văd în Nădlac un loc cu un potențial autentic, care are deja multe din ingredientele necesare și tandemurile perfecte pentru a străluci în peisajul festivalurilor de patrimoniu culinar, care sunt puține la noi în țară: Salamul de Nădlac, cu tradiție și poveste & Torturile cu amprentă de cofetar cu ștaif și Cârnații proaspeți cu multă boia & alături de Găluștele slovăcești, o comoară locală pe cale de dispariție.
Tot ce lipsește este o viziune coerentă și asumată, care să reunească aceste elemente într-un format autentic și bine ancorat în identitate. Atâta timp cât Festivalul Salamului de Nădlac rămâne într-un circuit semi-închis și nu se deschide către un public mai larg prin comunicare, dar și expunere într-un spațiu încăpător, riscă în timp să stagneze, oricât de valoros ar fi la momentul actual.
Iar Festivalul Cârnațului proaspăt, dacă nu își păstrează o linie clară în programul întregii zile, fidelă tematicii culinare și tradițiilor locale, cu meniu local, cu cârnați și toate specialitățile locale, dacă devine un amestec generalist, cum vedem prea des în România – un „festival cu de toate”, cu titlu sonor de festival culinar, dar fără legătură cu desfășurarea reală, și dacă nu se delimitează clar de protocoale politice sterile, pe care le întâlnim la toate festivalurile din județ și nu numai, atunci își pierde șansa de a se poziționa cum merită.
Pentru că, altfel, are toate atuurile să devină cel mai bine cotat festival culinar din tot vestul țării, reflectând moștenirea gastronomică multiculturală într-un mod viu, relevant și cu continuitate. Este momentul ca Nădlacul să își valorifice potențialul culinar în toată splendoarea sa!
Haideți la Nădlac, pe 26 Aprilie și pe 10 Mai 2025!
Text de Romana Rista
Diplomatul culinar- Romana Rista este cunoscută publicului ca Fata care Gătește cu Flori, dar și prin volumele de patrimoniu culinar „Zestre Culinară- Rețete de Colecție din sate românești’’ și „Caiet de rețete săsești’’. Prin proiectele, Jurnal de zestre culinară, Zestrea Măcelarilor, Săru’mâna pentru masă și demersurile de diplomație culinară recuperează rețete tradiționale și promovează multiculturalitatea prin povești locale din toate colțurile României, dar și din țările vecine.
Romana Rista se mândrește cu rădăcinile ei bănățene, multietnice. Ii puteți urmări activitatea și proiectele de conservare de patrimoniu și identitate culinară multietnică și multiculturală pe rețelele de socializare.
#diplomatieculinara #romanarista #zestreculinara #nadlac #salamdenadlac #dobosdenadlac #festivaluriculinare #galustedospite #festivalurilocale #patrimoniuculinar
