Junii Brașovului, o tradiție seculară, unică în țară
Junii Braşovului reprezintă cel mai bine păstrat obicei în marile oraşe din România, iar în 2025 îi veți vedea pe străzile orașului la sfârșit de aprilie. În Duminica Tomii, care în acest an va fi în 27 aprilie. Spectaculoasă prin desfășurare, dar și prin costumele participanților, Parada Junilor atrage anual mii de turiști, iar pentru brașoveni e prilej de mândrie.
Despre obiceiul Junilor
Prima atestare documentară a obiceiurilor Junilor din Şcheii Braşovului datează din 1728. Junii sunt împărţiţi în mai multe societăţi. Cei mai mulţi dintre ei locuiesc în Şchei, dar mai sunt și Junii Braşovecheni, în vechiul cartier situat între strada Lungă şi Cetăţuie. Dacă ne referim la cei care locuiesc în Șchei, avem Junii Tineri, Junii Bătrâni, Junii Albiori, Junii Curcani, Junii Dorobanţi şi Junii Roşiori.
Parada din Duminica Tomii este obiceiul cel mai cunoscut al Junilor, însă tradițiile lor încep chiar de la Buna Vestire, din 25 martie. Atunci, surlaşul iese cu surla pe Coasta Prundului și „binevestește” sosirea primăverii și, totodată, activitățile ce vor urma.
În Săptămâna Luminată, Junii sunt în atenția tuturor prin obiceiurile străvechi pe care le duc mai departe. Astfel, chiar în prima zi de Paşte, Junii Tineri se strâng la Biserica Sfântul Nicolae, unde preotul paroh înmânează conducătorilor însemnele grupului, iar, apoi, Junii Tineri cântă troparul Învierii la troiţa căpitanului Ilie Birţ, dansează hora junilor şi aruncă buzduganul. Luni, Junii Tineri merg cu „strochitul” pe la casele la care sunt fete de măritat, în următoarea zi este „Marțea cu plăcinte”, iar vineri este „Aruncatul în ţol”, când, rând pe rând, tinerii din grupul Junilor Tineri sunt aruncați în țol (un fel de covor) în Piața Unirii, în fața Bisericii Sf. Nicolae.
Desigur, cea mai spectaculoasă rămâne parada Junilor, din Duminica Tomii. Mai este numită „Ziua de călări” sau „Coborârea Junilor în Cetate”. Toate cele 7 cete de juni, îmbrăcați în costumele lor tradiționale, defilează călare pe caii împodobiți și ei de sărbătoare. Unii dintre juni salută mulțimea cu „Hristos a-nviat!” pe tot traseul ce coboară din Piața Unirii (din Șchei) în inima orașului, până la Primărie, urcând apoi pe strada Republicii înapoi spre Șchei și mai departe spre Pietrele lui Solomon.
Aici are loc o petrecere câmpenească organizată pe societăţi, căci fiecare grup de Juni are locul său la Pietrele lui Solomon. Serbarea câmpenească debutează cu Hora Junilor – care este jucată la fiecare obicei de peste an al Junilor – și cu aruncarea buzduganului. Hora Junilor este specială și prin faptul că e neîncheiată și se joacă spre stânga.
Cum diferențiezi grupurile de Juni? Cel mai ușor mod de a recunoaște fiecare grup de Juni în parte este… după pălărie.
Grupul Junilor Tineri
Reprezintă vechea ceată a feciorilor, adevăraţi întemeietori ai obiceiului, fiind prezenţi pe tot parcursul anului în manifestările Junilor Braşoveni. Atributul de „tânăr” li s-a alăturat pentru a desemna deosebirea între cei necăsătoriţi, care, prin căsătorie, erau obligaţi să iasă din rândurile grupului. Pe cap poartă pălării din catifea, împodobite cu panglici tricolore.
Societatea Junilor Bătrâni
Pare o alăturare forțată, dar explicația este mult mai simplă. Societatea Junilor Bătrâni are ca membri bărbaţii căsătoriţi din zona „Pe Tocile”. Sediul Societăţii se găseşte în curtea Bisericii Sfânta Treime – Pe Tocile. Junii Bătrâni poartă costum identic cu cel al Junilor Tineri, dar fără panglici tricolore la pălărie.
Societatea Junilor Curcani
Compania s-a format în anul 1879, din rândul bărbaţilor căsătoriţi care locuiau „Pe Coastă”. Numele de „Curcani” corespunde companiei omonimice din Războiul pentru lndependenţă, de la 1877, al României. Costumul lor este asemănător cu cel al Junilor Tineri şi Junilor Bătrâni, cu singura deosebire că, în loc de pălării, poartă nişte căciuli negre cu „țoc”, împodobite cu pene de curcan şi susţinute sub bărbie cu o cureluşă fină. Aceste căciuli amintesc de cea a lui Mihai Viteazul, ca şi la Junii Naţionali Albi.
Societatea Junilor Dorobanţi
Organizaţi împreună cu Junii Curcani din 1908, se desprind de aceştia începând cu anul 1924, devenind grup distinct. Costumul este asemănător Junilor Curcani, cu singura deosebire că poartă căciulă sură, model Mihai Viteazul, pe care apare stema Ţării Româneşti. În rândurile Dorobanţilor sunt recrutaţi Junii căsătoriți din zona străzilor Curcanilor şi de Pe Coastă.
Societatea Junilor Braşovecheni
Ei sunt omologii Junilor Bătrâni, din zona Braşovului Vechi, atât în protocolul organizării, cât şi în port, cu deosebirea că, în loc de pălării, poartă căciula simplă ţurcană cu „ţugui” (vârf), de unde provine şi denumirea dată acestora de Junii din Șchei drept „ţuțuieni”.
Societatea Junilor Roşiori
Ei constituie o a doua grupare care prin costum şi onomastică, aminteşte de Războiul pentru lndependentă de la 1877. Fondată în anul 1908, prin desprinderea din rândul Junilor Naţionali Albi, Societatea Junilor Roşiori încorporează bărbaţi căsătoriţi de pe „Cacova”. Junii Roşiori poartă costumul cel mai pitoresc: cămaşa le este bogat brodată cu motive populare şi sute şi chiar mii de paiete din argint aurit. Caracteristica lor – de unde şi numele – este potcapul de roşior cu „pompon roşu”.
Societatea Junilor Naționali Albi
Numiţi din vechime „şi alghi”, deoarece costumul lor era alcătuit din veşminte albe, Junii Naţionali Albi sau „Albiorii” s-au constituit în anul 1860. Costumul lor diferă de cel al Junilor Tineri şi Bătrâni prin cămăşile de pânză albă, scoase în afară, lungi până la genunchi şi largi, împodobite cu fluturi aurii şi broderii în motive româneşti. Pe cap poartă o căciulă de blană albă.
foto © brasovcity.ro
