În ultima perioadă am simțit o presiune constantă în piept, ca și cum ceva urmează să se întâmple, fără să știu neapărat ce anume.
Toate evenimentele care s-au petrecut în ultimele luni în țara noastră și în lumea întreagă ne-au lăsat pe mulți dintre noi cu o teamă constantă, o stare de anxietate generală și de „Ce altceva se mai poate întâmpla?”.
Vin alegerile curând și mă întreb din nou „eu cu cine votez”, având în vedere cât de ușor e să faci alegerea greșită chiar și atunci când crezi că deții toate informațiile. Așa că citesc, urmăresc tot ce pot, mă documentez, dar stau mereu cu presiunea în piept, pentru că nu știu ce, cât, cum să cred din tot ce văd. Sunt sigură că nu sunt singură în asta, că suntem mulți cei care ne dorim să fie bine, să trăim într-o țară în care să avem în continuare parte de libertate, de evoluție.
Dar la fel știu și că nu sunt singura optimistă care își găsește mici bucurii în orice. Și pentru că deja v-am obișnuit cu faptul că văd mereu și partea plină a paharului, vreau să vă spun că lumea e frumoasă chiar și așa, că soarele iese chiar și după o ninsoare neașteptată la început de aprilie, păsărelele refuză să plece și cântă în continuare în fiecare dimineață, iar acea primă gură de cafea are același gust perfect, indiferent ce se întâmplă în jurul nostru.
Nu știu ce aștept să se întâmple, sper că presiunea din piept este doar prevăzătoare și nu o premoniție. Însă până voi afla răspunsul, peste presiune voi pune flori, cântec de păsărele și cafea bună dimineața.
