Interviu cu Oana Simionescu, director FABER, Valentina Ciobanu, Manager Design Signals, Diana Caducenco, ofițer comunicare și Alex Todirică, creator conținut comunicare
Anul trecut, FABER a demarat proiectul Bright Cityscapes, împreună cu Universitatea Politehnica Timișoara.
Programul a avut în focus industria și economia Timișoarei și a fost ancorat în cercetarea sociologului Norbert Petrovici despre industria Timișoarei și României în general, cu focus pe industria automotive. În cadrul programului, au fost organizate 3 expoziții de design, cu lucrări ale designerilor români și internaționali și ale studenților din Timișoara și internaționali. Programul a făcut parte din agenda culturală Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.
Anul acesta, programul a fost dus mai departe și cercetarea a fost continuată, însă de data aceasta cu focus pe industria textilă din Timișoara și din România. Timișoara are o moștenire industrial-textilă imensă, cu fabrici precum 1 iunie, ILSA, Bumbacul, Moda Tim, UTT. Toate acestea s-au închis, iar acum există preconcepția că industria textilă a dispărut din Timișoara.
Tot cu ajutorul lui Norbert Petrovici, acest subiect a fost cercetat pentru a dezvălui modurile invizibile prin care industria textilă funcționează în prezent. În cadrul programului, au fost organizate un festival de cartier și o campanie de colectare, prin care au fost adunate povești ale foștilor muncitori din fabrici de textile timișorene (în format video, audio, text).
Aceste povești fac parte din expoziția „Secrete Întrețesute” la FABER, începând cu data de 3 octombrie. În expoziție, sunt prezentate și lucrări originale de design ale designerilor români, care explorează teme conectate cu industria textilă, precum: deșeurile din producție, absențele din lanțurile de aprovizionare, importanța firelor în industrie, upcycling și reciclare. În plus, în cadrul expoziției, mai sunt expuse și lucrări ale studenților din Timișoara, rezultate în cadrul Școlii de vară Young Matters.
Expoziția este deschisă până în data de 24 noiembrie.
Despre acest subiect ne-au povestit mai multe Oana Simionescu, director FABER, Valentina Ciobanu, Manager Design Signals, Diana Caducenco, ofițer comunicare și Alex Todirică, creator conținut comunicare.
Cum s-a născut colaborarea dintre FABER și Universitatea Politehnica Timișoara pentru proiectul „Bright Cityscapes”?
Oana Simionescu: Parteneriatul nostru cu UPT a început odată cu programul Bright Cityscapes, care a făcut parte din Agenda culturală națională „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”, și în cadrul căruia ne-am propus să construim împreună punți de colaborare între ecosistemul industrial, cel academic și diverși profesioniști din lumea designului contemporan, cu scopul de a aduce în fața publicului povestea industriei timișorene, precum și potențialul designului contemporan.
De asemenea, ne-am propus ca, dincolo de asta, să decoperim, și apoi să hrănim, noi idei sau produse ce s-ar putea naște în urma acestor colaborări inedite. O secțiune specială din cadrul programului este alocată colaborării cu studenții, unde acționăm dincolo de temele specifice fiecărei ediții a programului, concentrându-ne pe rolul studenților în evoluția orașului. Anul acesta ne-am extins colaborarea cu mediul academic și către Universitatea de Vest din Timișoara, și anume Facultatea de Arte și Design.
De ce ați ales să vă concentrați în acest an pe industria textilă prin expoziția „Secrete Întrețesute”?
Oana Simionescu: După 2023, programul Bright Cityscapes continuă sub denumirea Design Signals (Semnale prin Design), cu 3 ediții concentrate pe cele mai importante 3 industrii timișorene din punct de vedere istoric și nu numai: industria textilă, cea chimică și cea agro-alimentară.
După ce în 2023 ne-am concentrat pe cea mai puternică industrie timișoreană din acest moment, industria automotive, anul acesta ne-am concentrat pe industria textilă, fiind inspirați și de iminenta dispariție a fabricii 1 iunie. Prin colaborarea cu noii proprietari ai fabricii, am reușit să fotografiem ansamblul arhitectural al fabricii, dar și să colectăm mobilier și artefacte care fac acum parte din expoziția „Secrete Întrețesute”.
De asemenea, sub ghidajul curatoarei programului, Martina Muzi, și cu tot entuziasmul echipei FABER, am reușit să colectăm obiecte și povești despre viața în foste și actuale fabrici textile timișorene, și să creăm noi perspective asupra acestui domeniu prin lentila designerilor invitați în program. Am fost surprinși de atașamentul angajaților (foști și actuali) față de fabricile textile și munca lor, precum și de complexitatea relațiilor sociale din foste fabrici – care în perioada lor de glorie aveau mii de lucrători.
Dincolo de tematică, ce a mai fost ușor diferit în abordarea noastră din acest an a fost faptul că am lucrat mult mai mult cu designeri români – mult mai puternic ancorați în realitatea industriei locale. Astfel, colaborările cu fabrici textile diverse au fost mult mai fluide în acest an, iar rezultatele mult mai aproape de loc, uneori chiar emoționante (cum ar fi reușita designerei Lavinia Ghimbășan de a reintroduce lâna de țurcană în ecosistemul de producție industrială prin colaborările cu UTT, Pasmatex și Lanaterm).
Valentina Ciobanu: Ne-am dorit să evidențiem transformările prin care trece acest sector, de la fabricile mari de stat la noile forme de producție sustenabilă și inovatoare. Prin expoziție, dorim să inspirăm o reflecție asupra modului în care designul poate remodela viitorul industriei textile, conectând tradițiile cu noile tehnologii.
Care sunt principalele provocări întâmpinate în realizarea acestei ediții?
VC: Principalele provocări au fost legate de explorarea unei industrii în tranziție, cum este cea textilă, care trece prin schimbări profunde. A trebuit să găsim un echilibru între evidențierea aspectelor istorice și tehnice ale industriei și aducerea în prim-plan a soluțiilor contemporane de design și sustenabilitate. În plus, colaborarea cu fabricile locale și designerii a necesitat o coordonare atentă pentru a genera idei și a găsi soluții noi pentru reutilizarea materialelor, folosirea resurselor locale sau amplificarea colaborării dintre fabrici în plan local.
În ce mod a contribuit cercetarea sociologului Norbert Petrovici la dezvoltarea tematicii programului de anul acesta?
VC: Cercetarea sociologului Norbert Petrovici și a echipei sale a avut un rol esențial în dezvoltarea tematicii programului din acest an, oferind o perspectivă detaliată asupra transformărilor structurale din industria textilă, atât la nivel global, cât și local. Analiza sa asupra schimbărilor economice și locul României în lanțul valoric global între 1962 și 2022 ne-a ajutat să înțelegem mai bine contextul în care funcționează industria textilă de azi, inclusiv impactul crizei economice din 2008 și ascensiunea producției asiatice.
Aceste informații ne-au ghidat în crearea unei expoziții care nu doar observă trecutul, dar provoacă și imaginația asupra viitorului industriei, explorând soluții inovatoare pentru sustenabilitate și colaborare.
Ce v-a surprins cel mai mult în cercetarea despre industria textilă din Timișoara?
VC: Ceea ce ne-a surprins cel mai mult în cercetare a fost faptul că, deși industria textilă din Timișoara a devenit mai puțin vizibilă în comparație cu trecutul, nu este deloc desuetă. Am descoperit cum producția de masă a fost înlocuită de sisteme mai mici și flexibile, care s-au integrat profund cu alte sectoare, precum cel auto, chimic sau agricol.
De asemenea, textilele nu mai sunt limitate la îmbrăcăminte sau uz casnic, ci au devenit parte a unor lanțuri de export mult mai complexe și diverse. Iar poate cel mai surprinzător este că industria textilă nu a decăzut începând cu anii 90, așa cum ne-am aștepta, ci s-a dezvoltat surprinzător de mult, în ciuda scăderii semnificative a numărului de angajați, și este și astăzi una dintre cele mai importante surse de export ale României.
Ce criterii au stat la baza selecției designerilor pentru a-i include în expoziția „Secrete Întrețesute”?
OS: Am fost interesați să găsim designeri care înțeleg designul ca pe un proces cu o componentă consistentă în zona cercetării și a experimentului, care lucrează în mod multidisciplinar și pot include în practica lor o varietate de instrumente, tehnici, mijloace și materiale. În urma unui apel deschis la nivel național, am ales atât designeri la început de drum, cu idei vizionare (cum e Alesia Cîdă), dar și designeri care sunt deja cunoscuți, și care au contribuit cu experiența unei practici mature(Dinu Bodiciu, Ami Amalia).
Puteți să ne spuneți mai multe despre campania de colectare a poveștilor foștilor muncitori din fabrici de textile? Care au fost cele mai surprinzătoare, de exemplu?
Alex Todirică și Diana Caducenco: Am început să adunăm povești de la foștii muncitori din fabricile de textile în vară, în cadrul Festivalului de cartier „Secrete Întrețesute”, la centrele de zi ale Direcției de Asistență Socială, pe paginile de social media FABER, dar și prin vizite săptămânale în piața Badea Cârțan din zona Fabric.
Pentru mulți dintre cei cu care am povestit, atașamentul era atât de mare, încât povesteau cu lacrimi în ochi. Surprinzător a fost și faptul că oamenii ne-au donat obiecte din fabrici sau pe care le-au păstrat din acea perioadă, cum ar fi o scrisoare de bun venit personalizată de la Industria Lânii (ILSA) sau chiar lenjerie Tetra fabricată la 1 iunie. Campania de colectare continuă și în expoziție. Oricine ne vizitează este invitat să completeze o cartolină cu povestea sa despre munca și viața din fabricile de textile.
Ce ne puteți spune despre cum abordează designerii români temele legate de deșeuri, upcycling și reciclare în lucrările lor ce vor fi expuse?
VC: Designerii români expuși abordează temele legate de deșeuri, upcycling și reciclare prin proiecte concrete care explorează noi metode de reutilizare a materialelor. În „Tipare Nerezolvate”, Andreea Pleșa și Mihaela Vișovan investighează posibilitățile reciclării deșeurilor textile, creând tricouri de ciclism din resturi textile standardizate și reducând risipa cu până la 90%. Lavinia Ghimbășan, în proiectul „Înapoi la Oile Noastre”, aduce lâna în prim-plan, un material adesea aruncat, demonstrând potențialul ei, transformând-o în produse inovatoare cu proprietăți termice și fonice.
În „Baroc Balcanic”, Dinu Bodiciu aduce împreună macraméul tradițional și haine produse industrial, punând în dialog meșteșugurile locale cu moda globalizată, subliniind impactul consumului rapid. El accentuează procesul de upcycling, dând o nouă viață elementelor din culturi diferite. „Zi și Noapte. Tricotate” de Ami Amalia combină tehnologia modernă cu tehnici tradiționale de tricotat, creând o pelerină din fire naturale premium, cu un proces de tricotaj care minimizează risipa.
Povestiți-ne un pic și despre cum vor fi integrate lucrările studenților, rezultate în cadrul Școlii de vară Young Matters, în explorarea tematicii textilelor și a moștenirii industriale a orașului?
AT: În cadrul programului Young Matters, studenții selectați în urma unui apel deschis au participat la un atelier de design social unde au creat o lucrare colectivă, alături de tutori internaționali, pornind de la explorarea orașului. Rezultatul acestui atelier se află chiar în expoziția „Secrete Întrețesute” sub forma unor scrisori și lucrări video adresate orașului, cartierelor sale, cetățenilor și trecătorilor, invitând la reflecții asupra posibilităților viitoare ale Timișoarei.
Care a fost feedback-ul publicului și al participanților la primele expoziții organizate anul trecut sub umbrela Bright Cityscapes și care sunt așteptările voastre de la această ediție?
OS: Feedback-ul de anul trecut a fost extrem de pozitiv, atât din partea publicului, cât și a participanților. Peste 11.500 de vizitatori au fost prezenți la evenimentele noastre din cadrul programului de design în 2023. Am avut ocazia să prezentăm expoziția de anul trecut „Semnalizatoare – Designul nu este un Panou de Bord” și la București, la Romanian Design Week. Ne-am bucurat să vedem atât de mulți oameni interesați de practici noi de design și cum acestea pot influența procesele din industrie.
Pentru această ediție, dorim să continuăm această dinamică pozitivă și să aducem un plus de reflecție asupra sustenabilității și impactului industriei textile. Ne dorim să conectăm mai strâns comunitatea locală prin poveștile adunate și, totodată, să explorăm noi posibilități de colaborare între designeri, fabrici, ingineri, mediul academic și cercetători.
