Baia Turcească Iași | Reconversia de succes a Băii Turcești din Iași
Una dintre funcțiunile publice culturale necesare într-un oraș este muzeul sau galeria de artă.
Nevoia unui spațiu de exprimare a artiștilor și de conexiune a acestora cu publicul a dus la dezvoltarea unor programe de arhitectură dedicate, flexibile, în care atât arhitecții, cât și artiștii să își poată exprima creativitatea.
În anumite cazuri, în special pentru exprimările artei moderne care inventează, refolosește și reinterpretează moștenirea diversă culturală se folosește spațiul de expunere nu doar ca un cadru auster potrivit pentru a pune în valoare operele, ci ca un participant la actul artistic.
De multe ori regăsim clădiri care au fost construite pentru funcțiuni complet diverse, care au funcționat pentru mai multe decenii, iar ulterior au fost transformate în spații culturale.
Fabrici, hale de depozitare, gări, biserici sau o multitudine de alte construcții valoroase au fost salvate de la demolare prin acest instrument al reconversiei.
„Cea mai mare satisfacție, cred, este atunci când o clădire este inaugurată, publicul o ia în stăpânire, îi tai cordonul ombilical și o vezi începându-și propria viață. Nu există nici o satisfacție mai mare.”
arh. Moshe Safdie
Un exemplu interesant din această categorie vine din Iași, unde a fost amenajat un Centru Internațional de Artă Contemporană în spațiul fostei băi publice a orașului, o clădire pe cât de frumoasă și valoroasă, pe atât de puțin întreținută în anii premergători intervenției.
Fără să fie lipsite de controversele oarecum obișnuite investițiilor publice, reabilitarea, consolidarea și refuncționalizarea spațiului amplasat în centrul municipiului se dovedesc a fi un exemplu bună practică în arhitectură.
Autorii proiectului de arhitectură, arh. Corneliu Ciobănașu, arh. Filip Ciobănașu, arh. Nicoleta Caba, povestesc pe scurt istoria recentă a clădirii în textul descriptiv care a însoțit proiectul în secțiunea de restaurare a Bienalei Naționale de arhitectură ediția 2023, unde au câștigat premiul secțiunii (ex-aequo):
„După aproximativ 90 de ani de funcționare ca baie publică, la începutul secolului al XXI-lea imobilul a devenit scena evenimentelor ocazionale de artă contemporană. Tot în această perioadă, construcția intră într-un proces de reparare, în urma căruia au fost îndepărtate majoritatea tencuielilor interioare.
Chiar și așa, spațiile interioare, monumentalitatea, planimetria și decorațiunile sale au atras artiștii contemporani, ce au organizat prezentări de film, instalații video, intervenții <<site-specific>> și „performance”-uri.
Au urmat o serie de evenimente care au adunat artiști proveniți din spațiul cultural național și internațional, clădirea devenind un punct de convergență a actelor artistice neconvenționale. Pentru că la toate acestea se adăugă și găzduirea celei de a V-a ediții a Festivalului Periferic, autoritățile au decis să lanseze în 2016 un proiect de conversie funcțională și restaurare a Băii Turcești.
În acest răstimp, starea de conservare a clădirii s-a înrăutățit, fapt care a condus la interzicerea utilizării acesteia începând cu anul 2014, când, din păcate, a devenit un loc preferat de persoanele fără adăpost, care au deteriorat și mai mult spațiile, folosind o parte din tâmplărie pentru încălzirea încăperilor.
Încă din timpul șantierului, clădirea a redevenit un punct de atracție pentru artiștii contemporani și a găzduit deja evenimente din cadrul a două ediții ale Festivalului Romanian Creative Week.
Ulterior acestor evenimente, a fost încheiat un parteneriat între Municipiul Iași, în calitate de proprietar al clădirii, și Universitatea Națională de Arte <<George Enescu>>, Iași cu scopul de a facilita accesul studenților artiști la o piesă importantă de infrastructură.
În urma acestui proiect, o clădire emblematică pentru municipiul Iași va deservi inițiativele creative contemporane, pentru ca împreună, trecutul și prezentul, să inspire comunitatea și generațiile viitoare.”
Text de Arhirect IOANA ALDEA | ARHITECTURĂ
