„Anul trecut pentru mine a fost de nota 12. Doișpe competiții la care mi-am bătut recordul la toate cursele: 5, 10, 21 și 42 km. Am fost și provocat pentru că după rezultatul din 2021 de la Maratonul din Sibiu, compania la care lucrez mi-a susținut ideea de a participa la concursuri și așa a ieșit Pe urmele lui Vali, o serie de articole pe platforma internă de comunicare. Am alergat la București, Madrid, Mureș, Pitești, Agnita, Alba Iulia, Cugir și Sibiu. Plus o probă virtuală de 10k la maratonul de la Cluj. Rezultatele or fost foarte bune: 8 plasări pe podium, 3 pe locul 4 și încă 2 rezultate de care-s mândru – locul 12 la semi-ul de la București, unde am fost al doilea sportiv român după profesioniștii internaționali și locul 66 la Madrid din peste 7500 de maratoniști.
Îs întrebat des ce competiție îmi place cel mai mult și răspund că-s diferite. MIS îmi place pentru atmosferă și prezența prietenilor. Experiența aia când te așteaptă toți la finiș e fără egal. Apoi Madridul e a doua casă pentru mine. Am stat 9 ani acolo. Părinții mei sunt încă acolo. Am făcut școala și am dat bacul în Spania. […]
La Cugir îmi place pentru că de mic am îndrăgit muntele și competițiile montane mi-or rămas la suflet. La București apreciez cel mai mult traseul. E fără prea multe diferențe de nivel, de personal best, te face să vrei să-ți bați recordul. Și tot așa cu fiecare loc.
Am început cu alergatul când fabrica la care lucrez a oferit angajaților posibilitatea de a se înscrie gratuit la MIS. Aveam 24 de ani și am alergat la 10k. Am scos un loc bunicel chiar și fără antrenament. Mi-o plăcut și am zis că asta-i de mine, hai să văd ce pot. Mi-am făcut un mic grup de prieteni cu care alergam, un program, cam așa, după ureche, cum știam eu că ar trebui, dar m-am și documentat pe unde am mai putut. De atunci am participat în fiecare an la MIS, dar și la alte competiții și am văzut că ieșeam tot mai bine. Creșteam în viteză și mă și simțeam ok. Așa a devenit un hobby, iar în ultimii 3 ani – stil de viață. Acum alerg 6 zile din 7, în medie cam 100 km pe săptămână și combin antrenamentele de viteză cu cele de anduranță.
Regrete nu aș spune că am, doar că am renunțat la unele chestii, ca să mă dedic alergatului, dar nu neapărat ceva important. Recunosc însă că îmi doresc mai mult timp pentru antrenamente. Și de curând am început să mă gândesc cum ar fi fost dacă în Spania m-ar fi îndrumat ai mei sau profesorul de sport să alerg. Dar mă uit la partea pozitivă și încă cred că pot face foarte bine și văd o creștere și de acum încolo. Așa că pe urmele lui Vali va continua.”
***
Editor text: Maria Boamfă
Foto: Gabriela Cuzepan
