În Duminica Tomii (23 aprilie), imediat după Paște are loc Sărbătoarea Junilor.
Prima mențiune a Junilor datează din 1728 și este bine păstrată în arhiva Primei Școli Românești.
Părintele Vasile Oltean, cetățean de onoare al Brașovului, fost director al Muzeului “Prima școală românească”, din Șcheii Brașovului și autorul a numeroase studii despre istoria junilor, a vorbit în repetate rânduri despre importanța covârșitoare a păstrării intacte a memoriei culturale, prin prezervarea tradiției din moși – strămoși din Scheii Brașovului, a tradiționalei parade a junilor :“Totuşi o privire atentă asupra obiceiului, în care trebuie luate în considerare mărturiile transmise sporadic de martori oculari ai vremurilor trecute, îngăduie cu uşurinţă să constatăm elementele preistorice ale obiceiului şi prin aceasta să înţelegem legătura pe care românii din Şchei o au cu aceste locuri scăldate de legende şi mituri.”
În Șcheii Brașovului sunt peste șaizeci de troițe. O parte dintre acestea aparțin Junilor. “Troița Junilor Roșiori”se găsește pe drumul Poienii, în locul numit “La Pietriș”. Roșiorii merg în acest loc doar în ziua de Paști. “Troița căpitanului Ilie Birt”, situată în Piața Prundului sau “Troița de pe Coasta Prundului”, de care aparțin Junii tineri.
Ziua de “călări” sau coborârea în cetate
Coborârea în cetate este anunțată din timp, încă din 25 martie, de Bunavestire, atunci când Junii tineri se adună în Piața Prundului. „Surlașul” este cel care vestește. Ulterior, în ziua de Florii ei aduc un omagiu înaintașilor lor.
Cele șapte grupuri de juni : Junii Tineri, Junii Bătrâni, Junii Curcani, Junii Dorobanți, Junii Brașovecheni, Junii Roșiori și Junii Albiori coboară în cetate călare.
Parada junilor se distinge prin mai multe aspecte care s-au încetățenit pe parcursul timpului.
În primul rând, traseul pe care îl parcurg junii călare. Ei pornesc din Piața Unirii urmând să străbată următoarele străzi din centrul vechi : Mureșenilor, Republicii. Se opresc în Piața Sfatului. De acolo vor urca pe la Poarta Schei, către destinația finală : Pietrele lui Solomon.
Cetele de juni ajung și în deptul izvorului de la Biserica Sfânta Treime din Șchei.
Pentru a marca cu prisosință perioada calendaristică de mare însemnătate, în care are loc defilarea, în diferite momente ale paradei, junii strigă de pe cal : “Hristos a Înviat!”, în timp ce participanții la manifestare le răspund: „Adevărat a înviat!”
Ulterior, în timpul paradei trebuie să acordăm o atenție deosebită costumelor pe care le poartă junii. Ei sunt îmbrăcați în “straie de sărbătoare. Junii roșiori, dorobanți și curcani reprezintă spiritul de independență care caracterizează neamul românesc. Patru dintre cele șapte grupuri de juni poartă pe cap modelul căciulii lui Mihai Viteazul. Trei dintre aceste grupuri purtând costume care datează din 1877.
Fiecare grup are un steag cu o simbolistică proprie, prin intermediul căruia se marchează patriotismul. Steagul pe care îl afișează Junii Brașovecheni în cadrul paradei are în componența lui chipul Domnitorului A.I.Cuza, alături de un june brașovechean călare.
Ierarhia în cadrul grupurilor de juni devine importantă dacă ne gândim la obiceiul „aruncării buzduganului”. De asemenea, vătaful întrunește toate atributele unui conducător vrednic de poziția pe care o ocupă și pentru care a fost ales.
Aruncarea buzduganului în Piața Unirii și Hora de la Pietrele lui Solomon
Junii aduc un brad înalt de 6-7 metri din pădure, cu câteva ore înainte de ziua evenimentului. Obiceiul aruncării buzduganului este un obicei unic în lume. Este o întrecere între juni. În trecut, Junii Tineri și Junii Bătrâni aruncau buzduganul înspre un brad înalt, iar cel care reușea să se apropie de ultima creangă a copacului era considerat cel mai dârz dintre ei. În prezent, buzduganul se aruncă de trei ori iar junele trebuie să-l poată prinde de fiecare dată.
Un alt moment semnificativ este acela în care junii, indiferent de grupul din care fac parte : vătaf, armaș, surlaș sau stegar se adună împreună și pornesc o horă pe cinste. Se dansează pe muzică populară tradițională. În ultimii ani, imediat după parada și hora Junilor, la pietrele lui Solomon este organizată și o petrecere câmpenească la care este invitată toată lumea. La Crucea Dreptății se află un brad împodobit de către fetele care participă la Jocul Strămoșesc, cu ghirlande de hârtie colorată.
Jocul strămoșesc de la Crucea Dreptății reprezenta în trecut un obicei care avea rolul de a-i aduna pe tinerii “din cartier” pentru a socializa. Prin caracterul lui repetitiv, dar nu numai, se crede că jocul străbate epocile și rămâne în eternitate. Hora jucată de juni pare că nu se termină niciodată și se dansează pe partea stângă.
Sărbătoarea junilor este un prilej de adunare generală, atât a localnicilor scheieni cât și a celorlalți brașoveni din alte zone. Parada atrage an de an și turiști veniți din toate colțurile țării, special pentru a participa la eveniment. Străzile din vechea cetate a Brașovului devin arhipline.
Contribuția junilor la poziționarea Brașovului pe harta culturală a țării ne amintește încă o dată cât de important este să avem grijă de patrimoniul nostru cultural. Numai prin păstrarea și valorificarea simbolului cultural național, pe care îl reprezintă junii se poate vorbi cu adevărat de apropierea de o perspectiva modernă cum este aceea a “turismului cultural”.
