Rezumat
Ești genul care se oprește pe marginea drumului să cumpere brânză de la localnici? Sau poate mergi până la piață pentru legume și fructe de sezon?Ca orice mișcare nouă, locavorismul vine la pachet cu bune și cu rele.
Ești genul care se oprește pe marginea drumului să cumpere brânză de la localnici? Sau poate mergi până la piață pentru legume și fructe de sezon?
Ei bine, dacă te regăsești într-una dintre variante, înseamnă că te apropii de acest trend: locavorismul.
Dacă nu ești familiarizat cu termenul, locavorismul este o mișcare ce încurajează consumul de hrană produsă local, în apropierea domiciliului fiecărui consumator (100-250 km distanță). Așadar, „locavorii” sunt acei oameni care caută activ legume, fructe, lactate, ouă și carne, care sunt produse local. Mișcarea susține ideea că deși supermarketurile oferă variante de hrană mai puțin costisitoare, indiferent de sezon, acestea nu oferă și cea mai bună calitate, din punct de vedere nutrițional, întrucât se bazează pe importuri din diferite țări, iar acest lucru scade calitatea produselor.
Ca orice mișcare nouă, locavorismul vine la pachet cu bune și cu rele.
Partea pozitivă a fenomenului constă în gustul mai bun și prospețimea produselor, calitatea alimentelor fiind mai mare atunci când acestea sunt consumate rapid, mai puțină risipă alimentară, întrucât mâncarea obținută local și livrată mai repede nu se strică atât de rapid pe drumul până la consumatori, protejarea mediului înconjurător, pentru că un fruct de sezon produs și consumat local are nevoie de 10-20 de ori mai puțină energie decât un fruct importat în afara sezonului, creșterea economiei locale, întrucât susținerea micilor fermieri este în avantajul economiei locale. Așadar, locavorimul poate fi asociat cu un act responsabil, ecologic, economic și civic.
De partea cealaltă, există și dezavantaje ale consumului de produse locale: dependența de o regiune limitează accesul la anumite fructe și legume – dacă ești fan banane sau avocado, locavorismul le taie pe acestea de pe lista de cumpărături, prețurile piperate, pentru că produsele „bio” și locale sunt uneori mai scumpe decât produsele de mass market, sezonalitatea, dependența de ciclurile naturale din agricultură determină ca iarna să nu ai acces la fructe și legume proaspete, amprenta ecologică, mulți critici ai mișcării considerând că distribuția mondială, la scară mare, este mai puțin poluantă decât sistemele de distribuție locală.
Din fericire, nu există o definiție foarte strictă a locavorismului, așa că dacă vrei să te alături acestei mișcări, poți să-ți faci propriile reguli. De exemplu, să consumi fructe și legume de sezon, pe timp de vară, iar iarna să îți mărești raza de acțiune și să consumi strictul necesar de la un supermarket.
