Spre deosebire de italienii care s-au născut cu gelato la orice colț din minunatele lor orașe, românii au trăit o aventură cu totul diferită, atunci când vine vorba despre deserturile înghețate.
Fiind născut înainte de Revoluție, verile copilăriei mi-au fost marcate și răcorite de tipuri de înghețate comuniste, precum vafele sau înghețata Polar, cea cu aspect de pachet de unt. Ele aveau o vagă legătură cu ceea ce numim înghețată astăzi. Le găseam la chioșcurile de înghețată din carton presat care existau în fiecare piață de cartier, transformate mai apoi în buticuri. La ocazii speciale mai prindeam și feluri mai sofisticate de înghețată, servite doar în cofetării, cum ar fi casata și profiterolul. Profiterolul era o compoziție de gogoși mici din aluat, similar cu cel de la ecler, umplute cu cremă de vanilie, servite cu cupe de înghețată și frișcă, iar totul era stropit cu sos de ciocolată. De neuitat erau cupele din inox în care erau aduse pe mese. Acestea două erau mai apropiate de înghețata de astăzi, ele fiind de fapt două deserturi cu origini franțuzești sau italienești.
După căderea comunismului, capitalismul a oferit românilor, printre altele, și un cu totul alt tip de înghețată, care a devenit rapid extrem de popular: înghețata la dozator. Din nou, nicio legătură cu ce se întâmplă în vitrinele gelateriilor de astăzi. De fapt, era vorba despre o înghețată cât se poate de chimică și de nesănătoasă. Dar, având în vedere că tot în acea perioadă ne „hidratam” cu la fel de chimicele sucuri TEC, românul „îmbătat” de libertate nu prea punea preț atunci pe sănătate.
Abia în perioada recentă, în orașele din România au început să apară gelateriile care folosesc ingrediente sănătoase și oferă un gelato identic cu cel făcut în Italia. Românii fac acum coadă la ele, întocmai cum făceau în comunism la chioșcurile Polar și în anii ‘90 la dozatoarele de înghețată. Ceea ce arată că am mai evoluat și noi, dar și că avem un apetit mare pentru înghețată/ gelato, indiferent de forma în care vine. În plus, spre deosebire de italienii care au mâncat toată viața gelato, iată că românii se pot mândri că au experimentat mult mai mult cu acest desert, ceea ce n-are cum să nu ne transforme în niște connaisseurs care-și pot descrie viața în funcție de înghețata pe care o consumau în diverse perioade și ere.