Odată cu relaxarea măsurilor de protecție împotriva răspândirii pandemiei, instituțiile culturale din oraș își reiau activitatea, adaptându-se la situația actuală. Dacă îți lipseau vizitele la muzeu, iată ce poți vizita în perioada aceasta:
„Sediul Muzeului de Artă Braşov se află în Bulevardul Eroilor nr. 21 (lângă Hotel Capitol). În sălile de la parter sunt organizate expoziţii temporare şi o gamă variată de manifestări culturale (concerte, lansări de carte, mese rotunde, conferinţe etc.). Expoziţia permanentă a Muzeului de Artă Braşov, Galeria Națională, ilustrează evoluția artei româneşti din secolele XIX-XX (pictură și sculptură), a picturii transilvănene din secolele XVIII-XIX şi a artei brașovene de la portretele patriciatului brașovean din secolul XVIII până la artiștii contemporani.”
Program de vizitare: miercuri-duminică 10.00-18.00 (cu excepţia sărbătorilor legale), Bulevardul Eroilor nr. 21
– Biserica Neagră
„Biserica Neagră este cea mai mare constucţie sacrală din România, cea mai mare biserică-hală la răsărit de Viena şi unul dintre cele mai mari lăcaşe de cult medievale de la domul Sf. Ştefan din Viena pînă la Hagia Sophia din Constantinopol. Orga Buchholz, construită în perioada romantismului timpuriu, este cea mai mare orgă mecanică din România. Sunetul ei atrage în fiecare an organişti atât din ţară cât şi din străinătate, care îşi doresc să concerteze aici. La data construirii ei, se număra printre cele mai mari orgi din Europa.
Începând cu 16 mai, după lungile săptămâni de carantină, aceasta îi întâmpină pe vizitatori cu istorie autentică și povești despre cetatea veche de sub Tâmpa. Parohia ia toate măsurile necesare pentru ca vizita să se desfășoare în condiții de siguranță. Vizitatorii sunt rugați să ajute la împiedicarea răspândirii virusului prin respectarea regulilor cunoscute de igienă și distanțare. Vizitatorii care nu dețin mască de protecție, vor putea cumpăra una odată cu biletul de intrare. Monumentul va putea fi vizitat în zilele de marți până sâmbătă, între orele 10.00 și 19.00, iar în zilele de duminică și luni, între orele 12.00 și 19.00. De la magazinul Bisericii Negre se va putea procura și proaspăt tipărita broșură despre covoarele otomane, bogat ilustrată, care oferă o perspectivă nouă, deosebit de fascinantă asupra acestor textile orientale vestite.”
Curtea Johannes Honterus 2
Ma- Sâ- 10.00 – 19.00
Duminică și Luni- 12.00 – 19.00
– Casa Baiulescu
„Casa Baiulescu este situată pe Bulevardul Eroilor, nr. 33 din Brașov, pe locul unui vechi bastion, numit Bastionul Curelarilor, amplasat aici în secolul al XIV-lea. Arhitectura Casei Baiulescu aparține stilului neoromânesc. În prezent, clădirea adăpostește Centrul Multicultural “George Barițiu”, promovând activitățile interculturale. ”
Ma-D: 10:00-17:00
Redeschisă începând cu 9 iunie, urmând regulamentul actual.
– Muzeul Casa Mureșenilor
„Casa Mureșenilor s-a deschis în Piața Sfatului, nr. 25, în anul 1968, ca urmare a donaţiei făcute de urmaşii familiei Mureşianu. Ei puneau astfel în operă testamentul cultural al lui Iacob Mureşianu, oferind statului român, în vederea organizării unui muzeu, spaţiul necesar, o foarte valoroasă colecţie de mobilier, pictură, sculptură şi mai ales o arhivă de o inestimabilă valoare culturală, numărând peste 25.000 de documente. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite în viaţa culturală şi politică a vremii lor. Din anul 1998 este o instituție autonomă, în subordinea Consiliului Județean Brașov. ”
Luni – Sâmbătă: 09-17
Piaţa Sfatului 25
– Muzeul civilizaţiei urbane a Braşovului
„Muzeul civilizaţiei urbane a Braşovului este adăpostit într-un important monument de arhitectură civilă, reprezentativ pentru tipologia spaţiilor comerciale publice şi private din oraşele transilvănene între sec. XVI-XIX. Atestată arheologic încă din sec. XIII-XIV, fiind situată în incinta vechii cetăţi a Braşovului, clădirea cu ferestre şi uşi cu ancadramente de piatră şi bolţi cu penetraţii relevă aspecte constructive specifice Renaşterii, fiind refăcută în 1566, datare descoperită pe un ancadrament de piatră cu ocazia recentelor cercetări. Înfăţişarea acestui imobil cu nucleu medieval a suferit multe transformări şi modificări în cursul secolelor. Faţada spre piaţă cu arcade exterioare sprijinite de stâlpi de piatră, concepute iniţial ca spaţii de vânzare pentru mărfurile negustorilor şi meşteşugarilor saşi braşoveni, s-a modificat în jurul anului 1800; porticul a fost înlocuit, frontonul casei înaintând spre piaţă cu circa 2 m.”
Piața Sfatului 15
Luni- Vineri 10 – 16
– Muzeul de Etnografie Brașov
„Muzeul de Etnografie Braşov, aşa cum îl cunoaştem astăzi, se deschide în anul 1990. Împreună cu cele două muzee-filiale, Muzeul Etnografic Săcele, Muzeul Etnografic Gh. Cernea, din oraşul Rupea îşi propune să prezinte diverse aspecte etnografice ale zonelor din judet. Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului, cea de a treia filială, ilustrează modul de viaţă al locuitorilor din mediul urban de-a lungul a trei secole.”
Bd. Eroilor 21A
Luni- Vineri 10 – 16
– Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea
„La 65 de km de Braşov, pe drumul ce leagă Braşovul de Sighişoara, în centrul oraşului Rupea, se află Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea”. Muzeul, găzduit de o clădire istorică din sec. al XVIII-lea, recent renovată, evocă lumea rurală din jurul localităţii Rupea, al cărei târg este atestat documentar din anul 1433. Amenajarea muzeală îşi propune să ilustreze principalele aspecte care definesc specificul zonei etnografice Rupea: pescuitul tradiţional pe Olt, centrul de olărit din Drăuşeni, obiceiuri specifice populaţiei săseşti din zonă (Kronenfest), nunta românească, interiorul casei săseşti şi româneşti, dar şi comerţul înfloritor din târgul Cohalm (băcănia lui Michael Falk). Muzeul poată numele lui Gheorghe Cernea (1898-1965), una dintre cele mai marcante personalităţi din zona Rupea, dedicate folclorului şi etnografiei româneşti.”
Luni- Vineri 10 – 16
Str. Republicii 191
– Muzeul Etnografic Săcele
„Muzeul Etnografic din Săcele funcţionează într-o clădire monument istoric, atestată documentar în anul 1543, care, timp de trei secole, a servit ca loc de strângere a dijmelor. Expoziţia permanentă ilustrează segmente de viaţă specifice pentru civilizaţia tradiţională a Carpaţilor (ocupaţii, meşteşuguri, instalaţii tehnice, un spaţiu de locuit şi costume tradiţionale). Aceste aspecte evidenţiază ipostaze ale multiculturalităţii zonei Săcele prin prezentarea sugestivă a unei lumi comune atât mocanilor, cât şi ceangăilor. În curtea muzeului se află o piuă cu ciocane, cu acţionare hidraulică. Piua, care îngroşa textilele groase din lână, a fost transferată din localitatea Târlungeni în curtea muzeului. Relaţia urban-rural, sesizată indirect în expunere, aduce în prim plan fenomenul de aculturaţie, aşezările săcelene fiind puternic influenţate de modul de viaţă urban datorită situării lor în proximitatea oraşului Braşov.”
Luni- Vineri 10 – 16
Bd. Brașovului 153
