Am descoperit Pho – supa cu tăiței de orez și (opțional) carne de vită sau de pui, mândria și exportul principal al bucătăriei vietnameze – acum mulți ani pe undeva prin străinătate. Prin Franța, cred, acolo unde dish-urile vietnameze au devenit favoritele frrancezilor în materie de street food sau take aways. Pentru mine – băiat simplu, de la țară – pho este din zona acquired taste.
Recunosc, la început pho-ul mi-a adus aminte de un unchi îndepărtat care, la masă, amesteca în aceeași farfurie felul întâi și felul al doilea, cu argumentul că “mâncarea e mâncare și tot în burtă ajung amândouă până la urmă”.
În timp, slăbiciunea mea pentru coriandru și anason m-au făcut să insist să degust pho-ul în diferite locuri, în mai multe țări. Îmi aduc aminte de un pho bo mâncat prin Aix en Provence, după câteva zile în care am avut vreme să mă satur de bucătăria franceză. Pho din Franța a fost o experiență neconvingătoare- supa a fost minunată, însă carnea de vită – ațoasă și, probabil, foarte veche – a stricat tot farmecul aromelor supei.
Am mai încercat pho bo-ul de la Li Wu, cel de pe Brătianu, dar asta a fost în urmă cu prea multă vreme să mai țin minte dacă lucrurile au decurs corespunzător.
Așa că, aflând despre faima și succesul de care se bucură Toan’s – cel de pe Magheru – printre publicitari și alți proletari din industriile creative am zis să încerc de nou bolul paradisiac vietnamez, pho bo-ul.
Primul lucru care m-a surprins plăcut la Toan’s a fost că găsești pho-ul în toate formele lui, pentru toate gusturile și opțiunile. Asta înseamnă nu doar pho bo (supa cu tăiței și carne de vită) – 23 de lei pentru o porție imensă – așa cum specifica meniul locului, ci și pho ga – varianta cu carne de pui, la 22 de lei și pho chay – supa fără carne, la 21 de lei.
Pot spune cu mâna pe inimă, pho bo-ul de la Toan’s a fost o desfătare culinară care mi-a înseninat o după amiază stresantă cu parfumul coriandrului verde folosit atât cât trebuie. N-am crezut că pot termina porția – într-adevăr imensă, 950 de grame – dar, cu ajutorul unui sos iute mic – vă recomand insistent să-l folosiți măcar pe jumătate – am dus operațiunea pho bo la bun sfârșit.
Am luat la pachet un sandviș cu chiftele de vită – banh mi, la 16 lei– care s-a dovedit a fi o minunăție chiar și reîncălzit. Cu ocazia asta am descoperit că și sandvișurile pot fi asezonate de minune cu coriandru verde. Bine, dacă ar fi pentru mine, eu aș folosi la orice verdeața asta cu aromă atât de puternică. Nici creveții înveliți în cartofi – 23 de lei – nu m-au lăsat indiferent mai ales că vin în combinație cu un sos al lor excelent. Prin urmare, după prima vizită la Toan’s-ul de pe Magheru am sentimentul că e începutul unei frumoase prietenii.
Material realizat de George Mihalcea
