Primul restaurant Dabo Doner s-a deschis în Sibiu, în mai 2013. Până la sfârșitul anului s-au deschis alte două restaurante, tot în Sibiu. În vara anului următor donerul a fost testat la Costinești, iar la sfârșitul sezonului a venit prima cerere de franciză, în Constanța. Povestea donerului care a devenit multiplu câștigător în Germania al celui mai bun sandviș de acest gen este însă încununată cu multe suișuri și coborâșuri, dar mai ales satisfacții, iar cel care a adus rețeta la noi în țară, Dan Paștiu, ni le-a povestit pe cele mai importante.
Cât de greu a fost să reușiți să vă impuneți pe piața aceasta suprasaturată de fast food?
Noi am preluat un concept din Germania și a fost un produs care pe mine m-a fascinat de la prima mușcătură. Convins de un prieten al meu să merg acolo, am zis că nu vreau o shaorma, dar m-a convins că e altceva. Am zis doamne, așa ceva trebuia să avem și noi în România. Așa a fost să fie, să descopăr această rețetă, care m-a cucerit din primul moment.
Era doar un gând, nu aveam nume, nu aveam nimic. Încântat de produs, am încercat să ajung cumva la patron, să văd cum să obțin o rețetă și cinci ani am mâncat în Germania, la Atlantik Doner, până să ajung să îmi văd visul cu ochii. M-am împrietenit cu proprietarul de acolo, am găsit și numele pentru ceea ce urma să fie una din marile realizări ale vieții mele. Dabo e un brand sibian 100%, ceea ce mă face foarte mândru.
Nu ați avut un parcurs ușor. Cel puțin primii ani știu că au fost dificili. Cum ați reușit să ieșiți la suprafață și să transformați o mică afacere într-o franciză de succes?
Firma se numește Dabo Internațional, pentru că m-am gândit încă de la început că cel puțin în zona de Balcani pot să răzbesc cu produsul respectiv, nu doar în România. Începutul a fost însă, într-adevăr, complicat. Am fost pe pierdere trei ani de zile, cu investiții multe, provocări, cred că am rulat cel puțin o mie de produse până să ajungem la meniul actual – am avut produse băgate, produse scoase, produse îmbunătățite. Nu este ușor să creezi un meniu de la cap la coadă, mai ales că nu am tras la indigo conceptul de la Atlantik, am preluat doar donerul. Trebuia românizat, pentru că nu aveau cartofi prăjiți sau șnițele, spre exemplu. Aici un fast food fără cartofi e ca un cinema fără ecran. Eu am preluat ideea de doner pe care am adus-o în România. Aici nu am făcut rabat de la calitatea pe care o dădeau ei. Totuși venea lume care voia shaorma, cartofi în doner, ketchup și maioneză, castraveți murați și varză murată. Spuneau că nu luau donerul dacă nu puneam cartofi în el, iar noi nu puneam. Dacă vrei cartofi, îi mănânci lângă, dar nu ți-i pun eu în sandviș.
Eu vreau să respect clientul și să îi dau un produs premium. Altfel eram și noi încă o sharomerie pe piață, încă un fast food care a deschis pe aceeași piață suprasaturată. Noi oferim un lucru de calitate, diferit. Shaorma cu de toate era un brand național atunci. Nouă din zece clienți care stau la coadă spun că vor cu de toate. Dacă tot au plătit să fie cu de toate. Că e bun că nu e bun, nu contează.
E nevoie de o educare a populației din acest punct de vedere?
Exact asta a făcut Dabo Doner. Din fericire, am câștigat o luptă pe care am dus-o încă de la început, aceea de educare a clienților să mănânce bine, nu mult. Să nu înțelegeți prin asta că porțiile noastre nu sunt mici, dar eu fac un doner cu ce trebuie, cu ce are logică din punct de vedere culinar. Nu am făcut rabat de la calitate, chiar dacă poate clientul avea impresia în primă fază că nu i se dă ce cere. Nici la MC nu te poți duce să-i spui ce să-ți pună în rețete. Nu ieși din rețeta pe care ei ți-o dau.
Care au fost cele mai mari piedici peste care a trebuit să treceți?
Cea mai mare provocare a fost cea cu personalul. Tocmai de aceea e latura de business în care investesc cel mai mult și o fac cu plăcere.
Tot ce ține de Dabo are legătură strânsă cu oamenii și echipa cu care muncim. Pot să fac orice cu locațiile, dacă nu avem oamenii care să ne ofere serviciile de care avem nevoie, suntem morți. Momentul actual al economiei românești ne arată că cine are echipă merge mai departe. Cine nu, rămâne acolo, în nisipurile mișcătoare. În direcția aceasta Dabo a făcut foarte multe.
Am avut un moment de cumpănă, din acest punct de vedere, când am decis să schimb echipa cu totul. În acea perioadă, eu aduceam oameni noi, bucuroși să muncească, dar veneau cei vechi și îi făceau să lucreze superficial, fără a putea oferi serviciile pe care Dabo le pretindea de la ei. Am închis Milea și Loredana, actual director general, împreună cu Claudia, proaspăt venită, s-au ocupat de instruirea noilor angajați, iar tot personalul vechi l-am dat afară. Am dat un refresh și am început să acord atenție foarte mare echipei. Noi facem training-uri cu absolut tot personalul – de la curățenie până la directorul general al companiei, fiecare pe palierul lui. Avem un curs de antreprenor pentru toți angajații din locațiile Dabo. În doi ani de curs au altă mentalitate, îi învățăm și ajutăm să devină lideri în cadrul Dabo sau dacă doresc să își facă propria afacere. Chiar dacă pleacă de la mine după acești doi ani, mă bucur că am format un om bun pentru țara noastră. Suntem foarte în urmă la capitolul ăsta. Fiecare e cu treaba lui, cu jobul lui, dar noi lucrăm ca oamenii să crească în interiorul echipei, nu în afara ei. Oamenii se dezvoltă aici, dacă vor să obțină mai mult de la job și viață.
Nu luăm oamenii după aptitudini, ci după după atitudine. Dacă are atitudinea corectă, poate să ajungă inclusiv director de retail sau de dezvoltare, poate să ajungă orice. Asta înseamnă o firmă în plină dezvoltare. Posibilitățile sunt nelimitate.
Vă mai amintiți cu câți angajați ați pornit?
La început aveam cinci angajați. Acum mă bucur să spun că în toate restaurantele Dabo Doner lucrează peste o mie de oameni. Nu e nimic care mă face mai mândru decât faptul că un lucru pornit din Sibiu, un brand făcut aici, născut aici este acum prezent și cunoscut nu doar în România, ci și în Ungaria.
Ce alte planuri aveți pentru 2020?
Aplicația Dabo va fi lansată în curând pentru clienții noștri. Ei vor avea astfel posibilitatea de a-și comanda mâncarea direct de pe telefon, de a obține discount-uri, favoruri de ziua de naștere a fiecărui client… sunt multe beneficii și le oferim bucuroși. Tot ceea ce ne dorim este să fim mai aproape de ei.
Din punct de vedere al dezvoltării, pentru 2020 avem ca proiect 14 locații la nivel național, iar la nivel internațional vom deschide două în Londra, una în Luxemburg, una în Malaga și una în Eger (Ungaria). Ne dorim ca anul 2020 să fie un an nu doar de consolidare națională, ci și unul de dezvoltare internațională.
Interviu realizat de Cristina Bălău
