Dintre avantajele unui oraș nici prea mare, nici prea mic este că în lipsa unor comunități de practică solide, accesul la zona de vârf a multor domenii devine înșelător de facilă, locul de unde pândește mai mereu mediocritatea specifică provinciei.
Zic asta ca unul născut și crescut aici, cu foarte scurte intermitențe, dar suficient cât să-mi scurteze vârful nasului cu câțiva centimetri. Avem nevoie ca de aer să ieșim cât mai des și cu folos din oraș, să ne conectăm la ce fac și ce simt alții, alții ca noi și alții complet diferiți. Ongiști, artiști, bucătari, funcționari în serviciul public sau antreprenori pe toți ne bântuie mediocritatea dacă nu scoatem capul din ce facem și mai ales de unde facem și nu ne deschidem ochii și urechile (pe alocuri și papilele gustative) spre profesioniști, spre performerii din domeniul nostru.
Poți călători fizic, cu o carte bună sau chiar și pe net, doar să te ții departe de cărările bătătorite ale confirmărilor. Îmblânzește-ți certitudinile și antrenează-ți mușchiul de-nvățare, adu acasă ceva nou, un gând, o idee, sau măcar o vedere.
