Este luna martie, dedicată femeilor și mamelor în special, drept urmare, în prima ediție Zile și Nopți a acestei primăveri, oferim cititoarelor noastre un punct de vedere pertinent asupra maternității și posibilității îmbinării acesteia cu o carieră de succes. Ne-am gândit să dezbatem pe această temă cu Dana Anghelescu, mamă cu normă întreagă, dar și femeie cu succes în plan profesional.
Martie este luna femeilor și a mamelor în special. Puține femei își mai permit astăzi să rămână acasă cu copiii lor să-i ghideze și să le fie alături toată copilăria. Ești și mamă, ai și o carieră. Cum reușești să îmbini cele două „funcții” pe care le deții?
Luna martie a reintrat în calendarul meu afectiv odată ce am devenit mamă și mă bucur din plin de toată dragostea revărsată, în special, în luna celebrării feminității.
Menținerea echilibrului între viața profesională și timpul petrecut alături de familie este preocuparea mea constantă și încerc să îmbin armonios activitatea zilnică cu nevoile copiilor noștri.
Între cele două „funcții” nu există o disjuncție. Este greșit să apreciem că aceste laturi ale existenței unei femei sunt două capitole delimitate tranșant și că se exclud.
Ca orice mamă și eu mi-am creat o rețetă proprie de „time management” atât la locul de muncă, cât și acasă ca să pot valorifica orice moment în compania familiei mele. Punctul cheie constă însă în atitudinea sănătoasă pe care o am față de muncă, viață, familie și chiar față de mine.
Sunt mame care se simt prea ocupate, ajung să nu mai aibă timp de plăcerile vieții de zi cu zi din cauza multelor ore în care sunt plecate de acasă. Tu cum te descurci și care crezi că e greșeala majoră care le face pe mame să ajungă în această ipostază?
Mirajul profesiei este foarte seducător, dar faptul că o femeie este activă și lipsește fizic de acasă până seara nu înseamnă neapărat că ratează micile plăceri pe care i le conferă căldura căminului.
Greșeala majoră a multor femei, indiferent că sunt dedicate vieții profesionale sau celei casnice, este că nu identifică real ceea ce simt și valorizează, uită să fie ele însele și nu respectă dorințele exprimate în dialogul interior, amânând mereu rezolvarea problemelor de sănătate fizică sau mentală.
Eu am avut șansa să îmi găsesc un drum profesional care să îmi aducă satisfacții și să mă stimuleze creativ însă tot ceea ce întreprind este subscris bunăstării familiei mele. Nu mă refer aici la realizări materiale ci la acel echilibru, acea energie pozitivă pe care doar femeia o poate imprima căminului ei, locul unde locuiesc iubirile ei absolute.
În plus, eu nu am renunțat niciodată „la mine” și am avut grijă să-mi încarc sufletul cu energii pozitive, lucruri frumoase și oameni buni. Dacă eu sunt fericită, copiii mei sunt și mai fericiți!
Cum găsești energia necesară pentru a da randament la job și pentru a fi o soţie și o mamă iubitoare acasă?
Atât profesia cât și familia se hrănesc cu energia noastră și, cum resursele sunt limitate, nu reușim să excelăm permanent pe toate planurile și, inevitabil, apar neîmpliniri, frustrări, aglomerări, dezechilibre.
Am un program complicat însă foarte organizat și astfel am învățat să prioritizez, să deleg, să comunic eficient ceea ce îmi doresc, să elimin activitățile inutile și să înlătur persoanele toxice. Sunt om activ cel puțin șaptesprezece ore pe zi, am multe preocupări din domenii diverse și o sete nestăvilită de cunoaștere. Încerc să păstrez linii clare între serviciu, familie, dragoste, prieteni, pasiuni și tot ce mă împlinește ca om.
Sursa mea majoră de energie și inspirație o constituie copiii mei, pentru că sunt realmente îndrăgostită de ei.
De asemenea, prețuiesc infinit dragostea, liniștea și echilibrul pe care mi le oferă soțul meu, omul care îmi este alături de aproape două decade din viață.
Dacă femeile ar avea posibilitatea să aleagă între carieră și viața de familie (sau dacă li s-ar impune alegerea) care crezi că ar fi decizia cea mai bună?
Cu riscul de a mă repeta, nu cred că trebuie să considerăm aceste noțiuni ca fiind exclusive și, dimpotrivă, într-o existență firească sunt complementare. Rolurile unei femei în societate sunt oricum mult mai complexe decât această dihotomie.
Tocmai această mentalitate ar trebui să o înlăturăm și să nu mai acceptăm o viziune tradiționalistă a femeii constrânse să nu depășească un tipar conservator care o situează ori în gospodărie, ori într-un mediu profesional, privată însă de bucuria maternității.
Crezi că e înţelept să renunți la carieră pentru a deveni mamă? Ce părere ai despre concediul maternal de 2 ani? Sunt multe femei care nu se mai pot integra la locul de muncă după ce au lipsit pe perioada maternității.
Decizia maternității este foarte personală pentru că, în esență, cu tot sprijinul exterior primit, experiența este una solitară, fiind momente în devenirea unei mame care sunt extrem de intime și de complexe.
Pe mine maternitatea m-a transformat fundamental și nu cred că există fericire mai intensă decât aducerea pe lume a unui copil. Conex existenței minunilor din viața mea s-a născut și un curcubeu de sentimente, care înflorește în nuanțe multicolore odată cu anii copiilor mei.
Nu am renunțat la activitatea profesională, dimpotrivă, am lucrat până sarcinile au fost avansate și am reluat activitatea de îndată ce s-a putut. Evident că am fost roasă de vinovăție și de multe griji însă acestea vin la pachet cu meseria de mamă.
Referitor de concediul pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani, ca jurist vă pot da un răspuns amplu în această chestiune însă mă limitez la a sublinia faptul că este o opțiune legală de care femeile din România se pot bucura, spre deosebire de mame din multe alte țări. Este demonstrat psihologic că există o relație specială între copil și mama lui, relație ce se stabilește în primul an de viață al copilului, așa că ar trebui profitat de acest beneficiu.
Deși pare că statul încurajează revenirea mămicilor cât mai devreme în câmpul muncii, chiar și la optarea pentru C.I.C. de doi ani, există prevederi care le protejează pentru a nu le putea fi desfăcute contractele de muncă timp de șase luni de la reluarea activității, tocmai pentru a avea această perioadă de grație pentru reintegrare. La fel, decizia fiecărei mame de a-şi relua activitatea profesională este strict personală pentru că sunt de luat în calcul foarte mulţi factori.
Ce sfat ai pentru femeile de carieră care nu se pot decide să devină mame de teamă să nu piardă tot ce au realizat pe plan profesional?
Le-aș spune așa: să fii mamă e foarte greu, dar e sublim de frumos!
E greu să decizi pentru că niciodată nu ești pregătită. E greu să rămâi însărcinată pentru că fertilitatea a devenit excepția. Este extrem de greu să naști, indiferent de metodă. Este greu să crești un copil dintr-un milion de motive.
Dar… întâi apar semnele discrete… Copilul prietenei tale pe care începi să-l iubești sau orice copil zâmbitor întâlnit, magazinele cu lucruri minaturabile adorabile, iubitul sau părinții care fac aluzii cu orice prilej.
Apoi încolțește ideea, te convingi, te documentezi, faci analize, te pui pe treabă. Când vezi primele liniuțe și apoi pe cele încă trei seturi confirmatoare ale testelor de sarcină știi exact care este dorința ta intrinsecă. Acela este momentul adevărului.
Dacă sari în sus de fericire, istoricul profesional devine irelevant. Dacă nu, poți continua liniștită să te dedici profesiei.
Recunosc că, în momentul în care am devenit mamă, am simțit că viața mea a început cu adevărat și tot ce realizasem până atunci, lucruri care nu erau mărunte, au devenit lipsite de importanță în comparație cu desăvârșirea maternității. Am învățat atâtea lucruri prin prisma copiilor mei și nu există zi în care să nu mulțumesc pentru darurile minunate din viața mea.
Ce sfat ai pentru femeile care nu fac altceva în afară de a avea grijă de copii și soț?
Aici iar ne confruntăm cu o prejudecată legată de percepția femeilor casnice deși sunt atâtea beneficii aduse de acestea pentru dezvoltarea sănătoasă a societății actuale.
Activitățile zilnice ale unei familii moderne sunt mult mai complexe decât erau în trecut. Să ai grijă de cei pe care îi iubești este minunat atâta vreme cât vezi în aceasta o alegere personală și nu o renunțare la propria identitate, iar mămicile casnice pe care le ştiu sunt femei active, unele chiar dezvoltă idei de afaceri precum și multe activități creative.
Meseria de mamă este, indiferent de statutul profesional, una de 24/24 de ore, remunerată nu în bani, ci în fericire.
Ce sfat ai pentru bărbații căsătoriți cu femei de carieră?
Bărbații pe care îi cunosc eu, căsătoriți cu femei cu rezultate profesionale deosebite sunt, la rândul lor, oameni de carieră așa că nu știu în ce măsură ar fi receptivi la sfaturi, mai ales pe subiecte de maternitate.
Faptul că tatăl pune munca pe plan secund pentru a ajuta total și activ la creșterea copilului este, deocamdată, un mit al societății moderne. Discutam mai devreme de C.I.C. și există din anul 2012 prevederea legală prin care cel puțin o lună din concediul de creștere a copilului va reveni părintelui care nu a solicitat acest drept. Dezideratul este generos având ca obiectiv îmbunătățirea concilierii dintre viața profesională, viața privată și cea de familie pentru părinţii care lucrează și a egalității între femei și bărbați însă aș fi curioasă să știu câți bărbați din România și-au luat această lună de concediu ca să stea acasă cu bebelușul.
Sunt bunicii sau mătușile o opțiune bună pentru educarea și creșterea copiilor atunci când părinții devin prea ocupați?
Într-o familie cu standarde de normalitate, rudele apropiate sunt cel mai bun și eficient sprijin în creșterea și educarea copiilor. Personal, nu aș fi putut realiza atâtea proiecte dacă nu aș fi avut la muncă confortul emoțional asigurat de ajutorul oferit de părinții și socrii mei și nu le pot fi decât recunoscătoare pentru dragostea necondiționată și căldura oferiră nepoților lor.
E drept că în procesul de educare și disciplinare pot apărea modalități diferite de abordare pentru că facem parte din generații diferite și aderăm la valori diferite însă prin comunicare, flexibilitate, înțelegere și compromisuri se poate asigura o educație armonioasă. Până la urmă, cu toții ne dorim binele copiilor, iar bunicii sunt o sursă inegalabilă de iubire, blândețe și acceptare necondiționată de care copiii merită să aibe parte.
Profităm de această ocazie și te întrebăm, în afara subiectului, ce ne-ați pregătit la târgul de carte Libris de la Brașov?
Aș spune că întrebarea nu este tocmai în afara subiectului pentru că m-am ocupat de Târgul Internațional de Carte și Muzică Libris Brașov efectiv cu implicarea unei mame grijulii, făcând parte din echipa organizatorică de mai bine de doisprezece ani.
Pentru ediția a XIII-a, agenda de evenimente este extrem de generoasă, fiind subscrisă împlinirii a douăzecișicinci de ani activitate a firmei Libris, simbol al Brașovului pentru tot ce înseamnă carte, muzică, cultură.
Târgul de la Brașov prezintă un concept unic în țară, aducând laolaltă tradiţia şi contemporaneitatea prin diversitatea evenimentelor organizate. Astfel vor participa alături de scriitorii: Doina Jelea, Lidia Popița Stoicescu, Dan Coman, Marin Mălaicu-Hondrari, Adrian Lesenciuc, Vitali Cipileagă; specialiști care vor susține conferințe, dezbateri: Dumitru Constantin Dulcan, Lucian Boia, Niculina Gheorghiță, Gigi Ghinea, Părintele Constantin Necula, Iulia Badea-Gueritee dar și artiști cu recitaluri de muzică și poezie: Corina Chiriac, Gențiana, Rodica Stan, Maria Butilă și mulți alții.
Așadar vă aștept la cea mai norocoasă ediție a târgului, cea cu numărul 13, ca împreună să dăm glas cărților, să îi animăm pe cititori și melomani.
