22.332 persoane din Brașov își sărbătoresc astăzi onomastica: 11.824 bărbați cu prenumele Andrei, Andreas, Andras, Andrieș, Andi și 10.508 femei care poartă prenumele Andreea, Andreia, Andra, Andruța.
În țară peste 700 de mii de români își celebrează onomastica. Ziua Sfântului Andrei a fost declarată prin lege sărbătoare publică şi este zi liberă din 2012.
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE SF. ANDREI
Se spune că în nopatea de Sf. Andrei
“umblă strigoii” să fure “mana vacilor”, “minţile oamenilor” şi “rodul livezilor”. Împotriva acestor primejdii, ţăranul român foloseşte usturoiul. În egală măsură, casa, grajdul, coteţele, uşile şi ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, ca să alunge duhurilor rele la oameni şi animale.
În noaptea Sfântului Andrei se desfăşoară, astfel, cea mai importantă “acţiune”: păzitul usturoiului. Fete şi flăcăi veghează şi petrec, tocmai pentru ca usturoiul să capete calităţile necesare pentru a-i proteja împotriva primejdiilor. De asemenea, usturoiul purtat la brâu va servi drept remediu terapeutic şi va aduce peţitori.
Tot în această noapte, pentru a testa rodnicia livezilor şi a câmpurilor, se aduc în casă crenguţe de vişin, care, dacă vor înflori până la Crăciun, este semn de belşug. Un alt obicei este de a pune grâu într-o oală de pământ, pentru a vedea rodnicia ogoarelor, dar şi a casei gospodarului în noul an.
Tradiţia mai spune că fetele, în ajunul Sfântului Andrei, încearcă să-şi afle viitorul. Astfel, ele aruncă în apă plumb sau cositor topit, care întărindu-se prefigurează chipul viitorului soţ. Tot pentru a-şi vedea ursitul, fetele stau peste noapte în faţa unei oglinzi, mărginite de două lumânări, până ce zăresc chipul acestuia.
Unii bătrâni observă cerul în noaptea de Sfântul Andrei şi prezic dacă noul an va fi bogat sau sărac, ploios sau secetos, dar şi dacă va fi pace sau război.
